Dodon și Plahotniuc își împart puterea în Moldova

DE Mircea Marian | Actualizat: 01.03.2019 - 14:18

Socialiștii lui Igor Dodon și Partidul Democrat al oligarhului Vladimir Plahotniuc au cele mai multe mandate în viitorul parlament al Republicii Moldova

SHARE

La ora închiderii ediției Newsweek România, după numărarea a circa 99% din voturi, Partidul Socialist din Republica Moldova avea 36 de mandate, din care 18 în cadrul scrutinului pe listă și 18 aleși uninominal, PD – 31 de mandate (13 pe listă, 18 uninominal), blocul de opoziție pro-european ACUM, condus de Maia Sandu și Andrei Năstase, 21 de mandate (14 pe listă și șase uninominal), iar formațiunea ȘOR – 7 mandate (5 pe listă, 3 uninominal). Au fost aleși uninominal și 6 independenți.

Guvern de coaliție sau anticipate

Nici o formațiune nu deține majoritatea de 51 de parlamentari, pentru a putea forma singură guvernul. Presa de la Chișinău a arătat că Plahotniuc a mai reușit să susțină un guvern minoritar, culegând voturi de la diferite partide.

Partidul Comunist, care pe vremuri domina Republica Moldova, a reușit să obțină sub 4%. Totuși, ȘOR, formațiunea controversatului om de afaceri Ilan Șor, a promis moldovenilor revenirea la vremurile de dinainte de 1989: el s-a angajat să redeschidă colhozurile și să construiască „fabrici și uzine”.

Distribuirea mandatelor s-a făcut în sistem electoral mixt, adoptat în anul 2017. În sistemul proporțional sunt distribuite 50 de mandate pe liste, toate raioanele țării constituind o singură circumscripție electorală. În sistemul uninominal mandatele sunt distribuite pe 51 de circumscripții electorale.

Acest sistem – adoptat în pofida opoziției Comisiei de la Veneția – l-a favorizat substanțial pe Plahotniuc, care la nivel național a obținut cu două procente sub ACUM, dar a luat zece mandate în plus față de formațiunea Maiei Sandu. Sunt colegii în care câștigătorul a obținut victoria la o diferență de câteva zeci de voturi. În colegiul 11, de exemplu, socialiștii au câștigat cu 75 de voturi peste candidatul PD.

În timp ce președintele Putin nu s-a sfiit să-și exprime sprijinul pentru socialiști – l-a primit, în plină campanie pe Igor Dodon, i-a făcut o serie de promisiuni și i-a spus că „în Rusia nu ne este indiferent cum se va forma parlamentul în Moldova” – autoritățile de la București au evitat o implicare publică în favoarea vreunui partid.

În perioada electorală, singura vizită a unui oficial guvernamental în Republica Moldova a fost a Anei Birchall, la 18 februarie, când Transgaz a început lucrările la gazoductul care va lega România de Chișinău.

Cea mai slabă prezență

Prezența la vot, potrivit datelor de la ora 21.00, când s-au închis aproape toate secțiile de votare, a fost de 49,11%, cu circa șase procente sub cea de la precedentele alegeri parlamentare, din 2014, și cu aproximativ 14% mai puțin decât la scrutinul din 2010.

În circumscripțiile în care s-a votat uninominal, Vladimir Plahotniuc reușise să atingă, la Nisiporeni, un zdrobitor scor de aproape 73%.

Au mai fost aleși în circumscripții uninominale și Pavel Filip (premierul Republicii Moldova, membru al PD), afaceristul Ilan Șor, Zinaida Greceanîi (lidera formală a socialiștilor, controlul fiind deținut de Igor Dodon) și Andrei Năstase.

În iunie 2018, Andrei Năstase a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, dar Curtea Supremă le-a invalidat, pe motiv că acesta ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor.

Milionarul Ilan Șor este condamnat, în primă instanță, la 7 ani și jumătate de închisoare, pentru devalizarea Băncii de Economii. Dosarul său se află la Curtea de Apel de la Cahul, care amână constant judecarea. Alături de Șor a fost aleasă uninominal și colega sa de partid Marina Tauber, primarul din Jora de Mijloc. Ea este celebră pentru suspiciunea că ar fi implicată în furtul miliardului de dolari din băncile din Republica Moldova, dar și pentru că a alungat ziariștii, care transmiteau de la un miting organizat de formațiunea ei, cu o mătură
în mână.

La Chișinău, șase colegii uninominale au fost câștigate de ACUM, cinci de socialiști, iar PD – zero. În colegiile din stânga Nistrului, în Transnistria, au câștigat Alexandr Oleinic, un om de afaceri care a fost ministru în mai multe guverne, și Viorel Melnic, candidatul formațiunii „Pentru Orhei“.

Melnic a fost șeful vămilor din Republica Moldova și este suspect că, alături de Ilan Șor, a participat la devalizarea băncilor. Oleinic a candidat ca independent, deși conduce Partidul Popular.

Maia Sandu: Ne vom apăra votul

Imediat după închiderea urnelor, Maia Sandu a declarat că aceste alegeri au fost „cele mai nedemocratice din istoria Republicii Moldova”.

„Indiferent de rezultat, acesta va fi mai mic decât ar fi trebuit să fie”, a adăugat Maia Sandu și a amintit că blocul ACUM a cerut nerecunoașterea rezultatelor votării din stânga Nistrului. Ea a anunțat proteste pentru următoarele zile. „Alegerile au fost fraudate. Ne vom apăra votul”, a declarat în cadrul emisiunii înPROfunzime de la PRO TV Moldova.

Pe de altă parte, liderul PDM, Vlad Plahotniuc, a susținut că alegerile s-au desfășurat liber și corect și a mulțumit organizatorilor.

Prag de 6%

Pragul electoral îm Republica Moldova este de 6% pentru partide şi organizații social-politice şi de 8% pentru blocurile electorale. Potrivit Codului Electoral, într-o circumscripţie uninominală se consideră ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Acest sistem este asemănător cu cel în care se aleg primarii în România, cu o majoritate simplă, într-un singur tur. Dacă mai mulţi candidaţi au acumulat un număr egal de voturi, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte învingătorul prin tragere la sorţi.

Candidații au avut posibilitatea să concureze atât în circumscripţia uninominală, cât şi pe lista de partid în circumscripţia naţională. În cazul în care un candidat este învingător în circumscripţia uninominală, dar a fost ales şi pe lista de partid în circumscripţia naţională, se consideră că a obţinut mandatul de parlamentar doar în circumscripţia uninominală şi nu va fi luat în calcul la atribuirea mandatelor în baza listei de partid.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -