România şi alte state membre UE sunt vizate de o nouă procedură de infringement deschisă formal de Comisia Europeană pentru netranspunerea integrală a Directivei privind dreptul de a avea acces la un avocat, pentru că nu au permis accesul la ghişeul unic al Uniunii anumitor categorii de întreprinderi care, în mod normal, sunt eligibile în temeiul Directivei TVA, şi pentru nealinierea mai multor dispoziţii naţionale la Directiva privind asigurarea respectării aplicării directivei privind detaşarea lucrătorilor.
CE a transmis către Austria, Italia, Polonia, România, Suedia şi Ţările de Jos o scrisoare de depunere în întârziere pentru netranspunerea integrală a Directivei privind dreptul de a avea acces la un avocat, informează executivul european.
Comisia identifică posibilele încălcări ale legislaţiei UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetăţeni, întreprinderi şi alte părţi interesate.
Citește și: Comisia Europeana cere României transpunerea normelor UE privind absorbția pierderilor
Directiva stabileşte norme minime privind dreptul unei persoane suspectate de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale şi al procedurilor de executare a unui mandat european de arestare, potrivit news.ro.
Este prevăzut că persoanele suspectate au dreptul ca o persoană terţă să fie informată în urma privării de libertate şi dreptul de a comunica cu persoane terţe şi cu autorităţi consulare în timpul privării de libertate. Comisia a analizat modul în care cele şase state membre au transpus directiva în legislaţiile lor naţionale şi a identificat anumite lacune în ceea ce priveşte drepturile copiilor.
Citește și: Dragnea, la ieșirea din pușcărie: „România era prosperă, astăzi este o dictatură feroce”
Directiva garantează că, începând cu primele etape ale reţinerii de către poliţie, copiii nu pot fi privaţi de libertate fără ca o persoană terţă adecvată să fie informată cu privire la acest lucru.
Lacunele identificate se referă la informarea unui adult adecvat, în cazul în care informarea titularului răspunderii parentale cu privire la privarea de libertate ar fi contrară intereselor superioare ale copilului.
Cele şase state membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde
Cele şase state membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a clarifica acest aspect, în caz contrar CE poate decide să le trimită un aviz motivat.
Joi, 15 iulie, Comisia Europeană a decis să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Franţei, Croaţiei, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Ungariei, Maltei, Ţărilor de Jos, Austriei, Poloniei, României, Sloveniei, Slovaciei şi Finlandei pentru nealinierea mai multor dispoziţii naţionale la Directiva privind asigurarea respectării aplicării directivei privind detaşarea lucrătorilor.
Această directivă urmăreşte să consolideze aplicarea practică a normelor privind detaşarea lucrătorilor prin abordarea aspectelor legate de combaterea fraudei şi a eludării normelor, de accesul la informaţii şi de cooperarea administrativă dintre statele membre ale UE.
Tot joi, CE a trimis României o scrisoare de punere în întârziere pentru că nu a permis accesul la ghişeul unic al Uniunii anumitor categorii de întreprinderi care, în mod normal, sunt eligibile în temeiul Directivei TVA.
Ghişeul unic al Uniunii este portalul electronic pe care vânzătorii online îl utilizează pentru a-şi simplifica şi respecta obligaţiile în materie de TVA aferente vânzărilor lor către consumatori de pe teritoriul UE, începând cu 1 iulie 2021.
Scrisoarea este prima etapa în cazul în care o ţară nu îşi îndeplineşte obligaţiile şi este suspectată că nu respectă legilaţia Uniunii Europene.
Procedura formală
Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispoziţiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislaţia UE, Comisia poate iniţia o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială:
Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informaţii suplimentare de la ţara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.
Dacă ajunge la concluzia că ţara nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în baza legislaţiei UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislaţiei UE. Avizul conţine motivele pentru care Comisia consideră că ţara respectivă încalcă legislaţia UE, precum şi solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curţii de Justiţie. Majoritatea cazurilor sunt soluţionate înainte de a fi aduse în faţa Curţii.
Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispoziţiilor directivei, Comisia poate solicita Curţii să aplice sancţiuni.
Dacă hotărârea Curţii stabileşte că statul a încălcat legislaţia UE, autorităţile naţionale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curţii.
Nerespectarea unei hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie
Dacă, în ciuda hotărârii Curţii, statul membru tot nu remediază situaţia, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiţie.
La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiţie, Comisia propune Curţii să impună sancţiuni financiare, sub forma unei sume forfetare şi/sau a unei plăţi zilnice.
Sancţiunile sunt calculate ţinând seama de: importanţa normelor încălcate şi impactul încălcării asupra intereselor generale şi private; perioada în care nu a fost aplicată legislaţia UE; capacitatea ţării de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv).
Suma propusă de Comisie poate fi modificată de către Curte în hotărârea sa.
