Cine sunt judecătorii CCR care nu au intrat la dezbaterea pe pensiile speciale? Venituri de milioane de lei/an
Patru judecători au lipsit de la dezbaterea pe pensiile speciale de duminică, 28 decembrie și luni, 29 decembrie. CCR a programat următoarea ședință pe 16 ianuarie. Unii dintre absenți au obținut venituri substanțiale din pensie.
Luni, ședința CCR, programată de la ora 10.00, a fost amânată, din nou, din cauza lipsei de cvorum. Patru judecători PSD nu au intrat în ședință, iar pentru luarea unei decizii era nevoie de toți 9 judecători.
Luni, în sala de ședință a intrat Dacian Dragoș, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină.
Au lipsit cei patru judecători PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Sunt cei care au părăsit ieri ședința, neasigurând cvorumul.
Cine sunt judecătorii CCR care nu au intrat la dezbaterea pe pensiile speciale? Venituri de milioane de lei/an
Judecătorul Cristian Deliorga are venituri anuale de peste 1.300.000 de lei, sumă provenită din activitatea de la CCR, Curtea De Apel Constanta și din pensie, conform declarației sale de avere postată pe site-ul CCR.
Deliorga s-a pensionat în iunie 2019 aproape concomitent cu numirea sa la CCR. Cristian Deliorga fusese procuror şi vicepreşedinte al CSM.
Salariul de judecător i-a mers în paralel cu pensia specială.
Citește și: Judecătorul CCR Deliorga: 2.150.000 lei din pensii și doar 1.750.000 din salariu, în 5 ani de mandat
Judecătorul Gheorghe Stan are venituri anuale de peste 1,092,000 de lei, din activitatea de la Curtea Constituțională, Inspecția Judiciară, București și din pensie.
Judecătorul Bogdan Licu are un venit anual de 833,244 din pensie și salariul de la CCR.De asemenea a primit restanțe salariale de la Parchetul Instanței Supreme din București, conform declarației de avere din 2024.
Mihai Busuioc are un salariu de 60.000 lei la CCR. La Curtea de Conturi avea doar 28.000 lei
Busuioc era șef al Curții de Conturi. El se va muta la Curtea Constituțională pe un salariu dublu.
La Curtea de Conturi, Mihai Busuioc primea un salariu de 28.000 de lei pe lună net.
Citește și: Mihai Busuioc, judecător CCR pe un salariu de 60.000 lei. La Curtea de Conturi avea doar 28.000 lei
Președinta CCR a venit din concediu
„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.
Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens.
Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării.
Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a declarat Simina Tănăsescu, luni, după ce a amânat ședința.
Tănăsescu a precizat că ea era singurul judecător al Curţii care avea concediu în această perioadă, dar că şi l-a întrerupt tocmai pentru şedinţa referitoare la Legea pensiilor magistraţilor.
Ea s-a referit şi la speculaţiile apărute în spaţiul public referitoare la solicitarea unui studiu de impact.
Citește și: CCR a amânat, pentru 16 ianuarie, decizia privind pensiile magistraților. Este a patra amânare
„Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate.
Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial.
Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului.
Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a mai transmis Simina Tănăsescu.
Ce prevede legea pensiilor speciale
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
-stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
-instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
-introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
-introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
