„Am transmis astăzi Parlamentului, conform legii, informarea privind starea de urgență instituită pe întregul teritoriu al României prin cele două decrete, semnate pe 16 martie și, respectiv, 14 aprilie.
Documentul prezintă în mod sintetic și transparent acțiunile și inițiativele pe care le-am avut pe perioada stării de urgență pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite, respectiv protejarea sănătății cetățenilor, limitarea efectelor pandemiei, protejarea și relansarea economiei. Totodată, documentul propune și o serie de măsuri menite să îmbunătățească în viitor capacitatea de răspuns din partea statului în fața unor provocări similare”, a declarat Klaus Iohannis.
Decizia instituirii stării de urgență a fost rezultatul evaluării continue asupra situației epidemiologice naționale și internaționale, în dinamica ei, a consultării cu membrii Guvernului și a dialogului cu reprezentanții organismelor internaționale, cu experții în epidemiologie și sănătate publică, se arată în document.
„De asemenea, s-a avut în vedere experiența țărilor în care se înregistrase o transmitere comunitară pe scară largă (China, Iran, Italia, Spania). În aceste state, mobilizarea autorităților și implementarea unor măsuri de urgență s-au impus cu necesitate pentru limitarea răspândirii virusului. România, care încă nu se confrunta cu transmitere comunitară, trebuia să valorifice această experiență, intervenția rapidă a autorităților române fiind singura în măsură să contribuie la încetinirea transmiterii virusului și la susținerea sistemului de sănătate pentru a atenua impactul epidemiei.
„Pentru a răspunde eficient unei situații de criză, instituțiile trebuie să colaboreze și să se coordoneze în acțiunea lor publică, fie că este vorba de ministere și/sau agenții, fie că este vorba de relația dintre Guvern și Parlament”, precizează președintele.
Măsuri necesare pentru prevenirea și întărirea capacității de răspuns a statului:
-Dialog structurat între sistemele publice și acțiuni interinstituționale coordonate;
-Reformarea și digitalizarea administrației, profesionalizarea funcției publice;
-Colaborarea constantă între autorități și societatea civilă în beneficiul cetățenilor;
-Parteneriat autentic între mediul de afaceri și autorități;
-Identificarea modalităților de combatere eficientă a știrilor false și dezinformării;
-Realizarea unei infrastructuri sanitare funcționale;
-Relansarea economică și continuarea măsurilor de sprijinire a domeniilor competitive;
-Pregătirea noului an școlar în condiții de maximă siguranță. Accelerarea reformelor în sistemul educațional;
-Securitatea cetățenilor și creșterea capacității administrative a instituțiilor;
-Necesitatea elaborării unui cadru legislativ coerent și modern în privința măsurilor excepționale.
