Ancheta împotriva Elenei Ionceva a început înainte ca ea să fie aleasă eurodeputată, în urma unui denunţ făcut de trei parlamentari din partidul de guvernământ GERB în iulie 2018. Autorii denunţului susţin că, prin intermediul companiei sale de producţie TV, Ionceva a fost parteneră a unei firme off-shore care a folosit, în perioada iunie 2012-noiembrie 2014, suma de 333.000 de euro de la Corpbank (în prezent bancă în stare de faliment) pentru achiziţionarea de echipament de televiziune.
Conform denunţătorilor, Ionceva a utilizat banii având deplină cunoştinţă despre faptul că fuseseră deturnaţi din bancă de către acţionarul majoritar al acesteia, Ţvetan Vasilev.
Într-o postare pe Facebook făcută marţi, Elena Ionceva a menţionat că la vremea respectivă, când banii de la Corpbank au fost cheltuiţi pentru achiziţionarea de echipament TV, ”nici măcar statul şi Banca Centrală nu ştiau că este o problemă cu această bancă”.
Ea a reamintit că a fost de acord cu retragerea imunităţii sale în calitate de membră a parlamentului bulgar. Totuşi, în luna iulie Elena Ionceva a înaintat o petiţie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în care reclama maniera în care este tratată de autorităţi.
Conform regulamentului de procedură al Parlamentului European, cererea primită de preşedintele David Sassoli trebuie să fie analizată de Comisia pentru afaceri juridice a PE (JURI). JURI poate solicita orice informaţii sau explicaţii pe care le consideră necesare. Ionceva va avea ocazia de a fi audiată şi poate prezenta documente sau orice alte probe scrise.
JURI va adopta apoi o recomandare privind ridicarea sau apărarea imunităţii eurodeputatei Elena Ionceva. Apoi, cu ocazia primei sesiuni plenare a PE după recomandarea JURI, Parlamentul European trebuie să ia o decizie prin vot cu majoritate simplă. În urma votului, preşedintele PE va comunica decizia imediat eurodeputatei Elena Ionceva şi autorităţii abilitate din Bulgaria.
