Doar 38.944 de români s-au înscris pe listele pentru a vota la secțiile din străinătate și alți 41.003 au optat pentru votul prin corespondență pe platforma www.votstrainatate.ro. Acest fapt este catalogat de organizațiile civice ca fiind o lipsă de implicare a autorităților de la București și un dezinteres din partea acelorași autorități în rezolvarea unor probleme tehnice și organizatorice privind votul în diaspora.
Redăm, mai jos, comunicatul integral semnat de cele 32 de grupuri civice:
„Legea pentru alegerea Președintelui României a fost transformată anul acesta de două ori, în iulie – prin lege de modificare – și în septembrie, printr-o ordonanță de urgență care „schimba modificarea”. De pildă, în cazul votului prin corespondență, promovat exclusiv de Autoritatea Electorala Permanentă, serviciile de producere a materialelor pentru votul în străinătate și cele de curierat, sunt asigurate prin derogare de la legea achizițiilor publice de către Poșta Română.
Poșta asigură trimiterea documentelor către alegători până cel mai târziu cu 25 de zile înaintea datei alegerilor. La origine, legea prevedea că trimiterea documentelor să se facă până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor. Este uimitor că legiuitorul a exclus o marjă de timp de 5 zile într-un proiect în care Poșta Română joacă un rol crucial. La începutul anului 2019, directorul instituției a anunțat … la Craiova, că a relansat „servicii importante, precum divizia de curierat internațional”.
Autoritățile ar fi putut cere ca această divizie să asigure servicii de curierat internațional și la europarlamentare. Legiuitorul nu a prevăzut această opțiune, ceea ce a contribuit la formarea cozilor la vot din străinătate. În urmă cu o săptămână, directorul Poștei Române a fost amendat după ce o mașină a instituției a fost jefuită la Balș.
Ne întrebăm cum poate Poșta Română să securizeze transportul internațional al votului prin corespondență, dacă serviciul intern de poștă este expus unui furt de 200.000 de lei? „…Contează cine numără voturile.” – Stalin
Autoritățile românești ar fi trebuit să ceară de la țările de destinație ale migrației, cifrele reale ale românilor din afară, pe baza cărora să se deschidă noi secții de vot. „În campania Un Timbru pentru Dreptate, din 2018, am demonstrat autorităților române că noi, simpli cetățeni, am obținut de la autoritățile germane o cifră completă a românilor din Germania, pe județe. Pe pagina noastră de Facebook există de altfel o statistică exactă” – susține Octavian Stîngă, din Germania, inițiatorul mișcării Un Timbru pentru Dreptate.
Cu toate că MAE ar fi putut furniza din timp numărul românilor din străinătate, pe țări, regiuni, poate chiar orașe, Guvernul a lansat platforma de înscriere www.votstrainatate.ro, expusă unui eșec controlat.
Sabotarea propriei inițiative a avut mai multe faze: Conform legii, formularul ar fi trebuit publicat în aprilie 2019, dar autoritățile au întârziat lansarea până la sfârșitul lunii iulie, după o testare superficială făcută doar intern, de departamentul IT, nou-numit de AEP. Specialiștii IT din AEP n-au ținut cont de gradul de alfabetizare digitală a milioane de români care lucrează în străinătate ca șoferi, muncitori în construcții, bone, îngrijitoare de bătrâni, brutari, infirmieri, agricultori etc.
„În comunitatea din jurul orașului Cassano D’Adda din Italia, trăiesc peste 1,000 cetățeni români. Asociația românilor din zonă și-a propus să faciliteze înscrierea pe votstrainatate.ro, de pe propriile telefoane conectate la internet a peste 150 de români care participă frecvent la slujba de duminică. Dintre interesați, doar 4 aveau adrese de e-mail, iar 5 au acceptat să-și facă pe loc. Mulți însă au conturi de Facebook și urmăresc triști disprețul la care sunt expuși, senzația fiind ca nu-i interesează să se înscrie în condițiile impuse de către AEP” – a declarat Paul Lazăr de la Rezist Milano.
Votul prin corespondență și șoferii de TIR români „Sunt aproximativ 140.000 de șoferi români cu domiciliu în România care tranzitează zilnic Europa și Asia. Am cerut MAE să ia în considerare deschiderea de noi secții în preajma frontierelor. Cererea noastră a ajuns la AEP, care a decis că singura modalitate de deschidere de noi secții este cea prevăzută prin aplicația votstrainatate.ro. Or, șoferii nu știu azi ce vor căra peste o săptămână, darămite peste 3 luni” – a declarat Adriana Mureșan, șofer de TIR, rezident în Spania, care administrează o comunitate românească Facebook și asociația Voluntari în Europa.
Totodată, platforma de înscriere www.votstrainatate.ro nu a permis comprimarea digitala de fotografii, mulți români plângându-se că nu pot încărca pozele documentelor de pe telefon. „Am convins cât mai mulți să se înscrie la votul prin corespondență (suntem în diaspora) și numai probleme cu acest site, de pe telefon nu merge la toata lumea iar acum pe ultima sută cei care s-au înscris pe site le-a venit e-mailul de confirmare după ora 12 ( ora României) și le zice ca perioada de înscriere a expirat.” – a răspuns într-o postare din 16 septembrie, pe pagina mișcării Reset din Iași, Andrei Caracas, rezident în Bournemouth, Marea Britanie. La ora închiderii www.votstrainatate.ro, doar 38.944 de români au avut șansa să se opteze pentru vot la secție în străinătate și 41.003 pentru vot prin corespondență.
Trei zile și… trei nopți! În fine, lipsa de empatie a legiuitorului pentru organizarea votului în străinătate – mai multe zile pentru fiecare tur de scrutin – a făcut obiectul discuțiilor dintre grupurile civice cu AEP și MAE. Parlamentul „n-ar fi văzut” lipsa posibilității de odihnă ale membrilor secțiilor pe durata multiplelor zile de vot în străinătate, în schimb guvernul, „salvator” le-a rezolvat prin OUG, prin proceduri discutabile. OUG 64 permite președinților și vicepreședinților de secție să lipsească justificat, dar nu simultan, iar partidelor să desemneze până la 3 membri per secție, dintre care 2 supleanți.
Cele semnalate mai sus sunt doar câteva dintre disfuncțiile sesizate de noi, atât în dialogul cu autoritățile responsabile de buna desfășurare a alegerilor prezidențiale din această toamnă, cât și printr-o cercetare independentă. Considerăm, de aceea, că organizatorii alegerilor electorale din noiembrie au lansat, de fapt, o strategie de eșec controlat, cu scopul de a lărgi marja de eroare a votului în străinătate.
Grupurile civice: #activAG Piteşti (membru al platformei civice Contract România), Asociația Aradul Civic (membră a platformei civice Contract România), Asociația Platforma România 100, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just, Brașovul Civic, Canada Save Roșia, Cuza vrea dreptate Iași, Diaspora Franţa solidară cu România, Diaspora Milano, Eu Ro Aleg, Grupul Civic Madrid Ro, Inițiativa România (membră a platformei civice Contract România), Inițiativa Timișoara (membră a platformei civice Contract România), Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (membră a platformei civice Contract România), Oradea Civică 2017 (membră a platformei civice Contract România), Reset (membru al platformei civice Contract România), #Rezist Milano (membru al platformei civice Contract România), Rezist Bilbao, Rezist Budapesta, Rezist Constanţa, Rezist Dublin, Rezist Galaţi, Rezist Iași, Rezist Ingolstadt. Şi eu sunt din România, Rezist Marseille, #Rezist Protestatari Pro Democrație Londra, Rezistăm și la Paris, Ștafeta Steagului Uniunii Europene (membră a platformei civice Contract România), Un Timbru pentru Dreptate, Vă Vedem din Iași, Voluntari în Europa (membru al platformei civice Contract România), Votăm în Kent.
