15.700 euro/lună pentru ex-directoarea Autorității Rutiere Române. E suspectă într-un dosar DNA

DE Alex Darvari | Actualizat: 03.02.2021 - 23:10
Aurelia Surulescu / aleph news

Aurelia Surulescu a câștigat de trei ori mai mult decât președintele Iohannis cât timp a ocupat funcția de director general al Autorității Rutiere Române.

SHARE

Aurelia Surulescu a condus ARR până în ianuarie 2020 când a fost înlocuită de Alecu Mihai. Ea a fost retrogradată și ocupă, în acest moment, funcția de șef serviciu la Serviciul Administrativ, Corespondenţă, Arhivă și Transport din ARR. Detalii AICI.

Potrivit declarației sale de avere, în anul 2019, Aurelia Surulescu a câștigat 714.180 de lei ca președinte al ARR.

A câștigat suma de 14.808 de lei ca Președinte al Consiliului de Conducere al ARR.

Surulescu a mai încasat 144.622 de lei ca evaluator competențe profesionale la ARR.

Ex-Directoarea ARR a câștigat, lunar, suma de 15.700 de euro

 

Surulescu este suspect într-un dosar anchetat de DNA.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 27 octombrie 2020, a inculpatului
ȚUCMEANU ALIN IULIAN, la data faptei director general adjunct în cadrul Autorității Rutiere Române (A.R.R.), sub aspectul săvârșirii, în stare de recidivă postcondamnatorie, a infracțiunii de neexecutare a sancțiunilor penale.

În aceeași cauză, procurorii anticorupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecta SURULESCU AURELIA, la data faptei director general al Autorității Rutiere Române, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 03 aprilie 2019, prin decizia penală nr. 455/A, judecătorii Curții de Apel București l-au condamnat pe inculpatul Țucmeanu Alin Iulian, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani și interzicerea, pe o perioadă de 4 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public (http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9432).
Deși a luat la cunoștință de dispozițiile deciziei penale mai sus menționate, inculpatul ar fi continuat să exercite funcția de conducere în care fusese numit prin deciziile conducerii Autorității Rutiere Române, nefăcând niciun demers în vederea încetării acestei situații juridice.
Cea care l-ar fi menținut în funcție a fost suspecta Surulescu Aurelia care, în calitate de director general al A.R.R., ar fi încălcat cu intenție dispozițiile prevăzute în Codul Muncii și nu ar fi constatat, prin decizie, în termenul legal, încetarea de drept a contractului de muncă pe care inculpatul Țucmeanu Alin Iulian îl avea încheiat cu instituția publică pe motiv de condamnare penală.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte mai multe obligații, între care:
- să nu părăsească teritoriul României decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent,
- să nu exercite nicio funcție de conducere în cadrul Autorității Rutiere Române.
Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpatului și suspectei li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 și 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te