13 țări europene între care și România vor vâna împreună rachete balistice. Ce sisteme de arme vom folosi
Zelenski a declarat că Ucraina și partenerii săi avansează cu planurile de a forma o „coaliție antibalistică” axată pe producerea de capabilități de apărare antirachetă în Europa. Discuțiile au implicat reprezentanți ai 13 țări. România este parte în această coaliție.
Alături mai sunt între altele țări ca Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Norvegia, Lituania, Letonia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Țările de Jos.
Ucraina și partenerii săi avansează cu planurile de a crea o „coaliție antibalistică”, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un discurs susținut marți seara.
13 țări europene între care și România vor vâna împreună rachete balistice. Ce sisteme de arme vom folosi
Anunțul a urmat unei reuniuni la nivel înalt de la Kiev, care a reunit consilieri în domeniul securității naționale din 13 națiuni partenere și reprezentanți ai biroului secretarului general al NATO, arată kyivpost.com.
„Avansăm constant problema producției de capabilități antibalistice în Europa - formăm o coaliție antibalistică”, a spus Zelenski. „În acest moment, suntem mai aproape de un rezultat ca niciodată.”
Potrivit lui Zelenski, inițiativa se concentrează pe producerea de capabilități antibalistice în Europa, în timp ce Ucraina continuă să se confrunte cu atacuri rusești cu rachete și drone. El a adăugat că Ucraina se coordonează și cu SUA în domeniul apărării aeriene.
Parteneriatele industriale prind deja contur pentru a îndeplini acest obiectiv. Dezvoltatorii locali ucraineni de arme, inclusiv Fire Point - producătorul din spatele rachetei de croazieră Flamingo, produsă în Ucraina - au intrat în negocieri active cu principalii contractori europeni în domeniul apărării pentru a dezvolta și lansa în comun noile sisteme de apărare aeriană.
Citește și: VIDEO Alertă maximă de război SUA-Iran. Trump țintește regimul de la Teheran cu 600 rachete Tomahawk
Potrivit lui Zelenski, apărarea aeriană a Ucrainei rămâne extrem de eficientă împotriva dronelor, interceptând peste 90% din dronele de atac rusești, dar protecția împotriva amenințărilor balistice rămâne o lacună critică.
În aprilie, Zelenski a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea pune în pericol accesul Ucrainei la aprovizionarea cu rachete antibalistice, chiar dacă schimbul de arme și informații din partea SUA a continuat.
Prin unirea a 13 aliați europeni și a conducerii NATO sub un singur mandat de producție, coaliția antibalistică reprezintă cea mai ambițioasă mișcare de până acum a Ucrainei de a trece de la un consumator de ajutor militar occidental la un centru central al producției europene de apărare.
Participarea României
Reamintim că, în domeniul antibalistic în România operează sistemul SUA de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, conceput special pentru a intercepta rachete balistice. Practic este un „distrugător de apărare aeriană terestru” cu rachete interceptoare SM-3 lansate de pe un lansator Mark 41, o stație radar SPY-1 și un sistem de control al focului Aegis. Tot sistemul a costat 400 de milioane de dolari.
În plus, România are și trei baterii Patriot în serviciu și un număr de 170 de rachete. Pentru o mai mare eficiență, se lansează câte două rachete pentru a doborî o țintă. O rachetă costă 4.000.000 de dolari.
Trebuie spus că până acum programul de dotare cu sisteme Patriot este cel mai scump pentru Armata Română care a achitat aproape 4 miliarde de dolari.
