De ce „botezul cailor” de Bobotează nu se face cu agheasmă? Ziua de 6 ianuarie este una a purificării cu ajutorul apei sfințite de preot. Dar nu doar oamenii beneficiază de acest lucru, ci și animalele din gospodărie, o tradiție ce are o vechime de sute de ani.
De ce „botezul cailor” de Bobotează nu se face cu agheasmă? Care sunt animalele ce pot fi stropite cu apa sfințită?
O tradiție care datează de sute de ani, mai ales în zona Munteniei, Olteniei și Dobrogei, este „botezul cailor” în ziua de Bobotează.
Oamenii erau convinşi că binecuvântarea preoţilor va ajuta animalele să fie sănătoase şi bune de muncă tot anul.
Obiceiul presupune ca în ziua de Bobotează, după ce la biserică se termină slujba, preotul să boteze caii aliniați în fața sa, pentru a fi sănătoși în noul an.
Citește și: Ce tradiții și obiceiuri există de Bobotează? Cât timp se poate bea agheasma?
Demult, în această zi, gospodarii își scoteau pentru prima dată, în noul an, animalele din grajd. Le țesălau, le împodobeau hamurile cu ciucuri și o porneau pe uliță.
Ulterior, se stabilea care este cel mai bine îngrijit animal.
Un animal ferit de boli însemna implicit recolte bune si prosperitate pentru proprietarii calului. Obiceiul arhaic a fost susținut și de preoti, ca un semn de sprijinire a comunității.
El este pomenit încă de la 1600, conform celor scrise de marele istoric Nicolae Iorga, în lucrarea sa, „Istoria Românilor în Chipuri și Icoane”, publicată în 1905.
„Un număr de cai cu arșale scumpe, împodobite cu aur și mărgăritare, sunt aduși de oamenii Comisului celui Mare, în mijlocul uimirii bucuroase a poporului. Un călător a văzut în Moldova, la 1647, douăzeci și patru de cai foarte frumoși pe cari Mitropolitul îi stropi cu aghiasmă.
Străinii ce înconjurau pe Mihai Viteazul la 1600 avura prilejul să-i vadă serbând astfel prin stropirea binecuvântătoare a cailor Boboteaza acelui an unic, în Alba-Iulia, capitala Ardealului supus Românilor”, scria Iorga, potrivit herghelie.ro.
Acum, această adevărată paradă a celor mai arătoși bidivii s-a transformat în competiții dotate cu premii în bani, obiceiul practicându-se și în ziua de azi, în special în zona Olteniei.
Citește și: De unde vine expresia „gerul Bobotezei”? Ce se întâmplă în această zi?
După cum se știe, la Bobotează, datina cea mai importantă era și a rămas „Iordanul” sau „Sfinţirea cea mare a apei”.
Fetele își pot vedea ursitul în această zi
Din agheasma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.
Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie: oile, porcii şi boii. În schimb, deși este practicată în locurile în care obiceiul se mai întâlnește, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri.
De ce? Credințele populare susțin că aceste animale se pot preface în diavoli, dacă sunt udate astfel.
Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor, potrivit alba24.ro.
De asemenea, în noaptea dintre Ajun și Bobotează se credea că se dezleagă limbile animalelor, care vorbesc despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Tradiţia mai spune că Boboteaza este și momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.
Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit.
Citește și: Ce trebuie să faci neapărat de Sfântul Ioan pentru sănătate și belșug. Sărbătorit pe 7 ianuarie
Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub pernă înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.
După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul pe malurile Iordanului, la Botezul Domnului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective, spune tradiția.
