Pe 7 ianuarie este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul. Evenimentul încheie, de fapt, ciclul sărbătorilor de iarnă și are mai multe semnificații.
Românii, în special la sate, au o serie de credințe și datini legate de această sărbătoare.
Ce trebuie să faci neapărat de Sfântul Ioan pentru sănătate și belșug. Sărbătorit pe 7 ianuarie
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
În unele zone, cu ocazia acestei zile se ține ”Iordănitul femeilor”, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.
Iordanitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.
Ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
Citește și: Toate sărbătorile în care este cinstit Sfântul Ioan. Crescut de un înger. Una este pe 23 septembrie
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează.
Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
În această zi, la sărbătoarea de 7 ianuarie, nu se bea vin roșu pentru că amintește de martiriul Sfântului Ioan.
De Sfântul Ion nu se stinge candela.
Pe 7 ianuarie nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie. Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei.
Tot în această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.
Viața Sfântului Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, tatăl său a fost preotul Zaharia și mama sa, Elisabeta, a fost descendentă din neamul lui Aaron.
Citește și: Sfântul Ioan: Peste 2 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica
Nașterea lui Ioan a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.
Pentru că nu vrut să creadă cele spuse de îngerul Gavriil, Zaharia a decis să rămână mut până la nașterea fiului său.
În religia creștină, sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut ca „Înaintemergătorul Domnului”, misiunea acestuia fiind de a pregăti calea și oamenii pentru venirea lui Iisus Hristos și de a-i boteza în râul Iordan pe cei care se pocăiau, potrivit basilica.ro
Conform Evangheliei după Matei, Sfântul Ioan Botezătorul le transmitea oamenilor următorul mesaj: „Pocăiți-vă, că se apropie Împărăția Cerurilor”. De asemenea, tot el este și cel care l-a botezat pe Iisus.
Citește și: Cine sunt părinții Sfântului Ioan Botezătorul. Tatăl său a rămas mut. Sărbătoriți pe 5 septembrie
Sfântul Ioan Botezătorul a fost întemnițat de Irod Antipa, fiul regelui Irod cel Mare si tetrarh, deoarece l-a criticat pe acesta pentru ca a luat-o în căsătorie pe cumnata sa, Irodiada.
Potrivit Evangheliei, cu ocazia sărbătoririi zilei sale de naștere, Irod a cerut ca fiica Irodiadei, Salomeea, să-i danseze. El i-a spus tinerei să-i ceară ce vrea, iar tânăra i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.
