Cum se sărbătorea Paștele la Curtea Regală a României acum 100 de ani

DE Adelina Sahlean | Actualizat: 28.04.2019 - 17:53
Foto: Ziarul Lumina

Deși Carol I a fost de confesiune romano-catolică, el a dovedit întotdeauna un mare respect față de confesiunea ortodoxă. Prin Constituția din 1866 s-a stabilit că urmașii familiei regale vor fi botezați în religia țării, fapt care, de altfel, s-a și întâmplat.

SHARE

Acesta și-a condus viața după principiul datoriei, muncii în folosul obștesc și respectului față de cele sfinte și credința în Dumnezeu, fapt demonstrat și de celebra deviză „Nihil Sine Deoˮ (Nimic fără Dumnezeu) pe care a transpus-o în fiecare detaliu și activitate a vieții cotidiene. Așa se face că Biserica și credința în Dumnezeu au avut în vechiul regat un loc special, iar oamenii de rând, dar și elitele își guvernau viața după învățăturile creștine.

Sosită în România la sfârșitul secolului al XIX-lea, viitoarea regină Maria avea să noteze acest detaliu cumva inedit: „În România toate ceremoniile oficiale încep printr-un Te Deum în bisericăˮ. De prisos să mai spunem și că familia regală participa întotdeauna la slujbele religioase duminicale și la toate sărbătorile din an, membrii săi țineau postul, se spovedeau și desfășurau activități caritabile.

Masa regală de Paște:

Spiritul acesta religios era bine implantat în inimile membrilor familiei regale, iar documentele din arhive adeveresc acest fapt. O dovadă a faptului că postul era respectat este dată de existența unor ordine scrise prin care bucătarii curții primeau sarcina să gătească în zilele de post doar mâncăruri adecvate. În Săptămâna Patimilor, familia regală participa la toate slujbele de la Mitropolia din București, iar bucuria Învierii era celebrată creștinește. În primele decenii ale secolului XX, familia regală a mai mers de Paști la castelul Peleș de la Sinaia, la Balcic, dar și în alte locuri. O astfel de experiență este descrisă de către regele Carol al II-lea, care a notat entuziasmat în jurnalul său despre ultima sărbătoare pascală la care avea să asiste ca rege al României. În anul 1940, aflat în satul Lăpușna, regele scrie: „Slujba Învierii a fost frumoasă în acest cadru de evlavie, care-ți merge drept la suflet. Pentru prima dată am asistat la o slujbă în care toți credincioșii cântă împreună cu preotul Hristos a Înviat!ˮ.

În ceea ce privește meniul servit de către familia regală de Paști, reținem faptul că, în anul 1923, după cum ne relevă cartea Ștefaniei Ciubotaru, „Viața cotidiană la Curtea Regală a Românieiˮ, masa la Palatul Regal a avut următorul meniu: bulion de pasăre, morun și nisetru cu sos Ravigot; ouă roșii, șuncă cu aspic, galantină de pasăre, maioneză cu stacoji și raci, salată rusească de legume, miel fript, salată verde; prăjituri, cașcaval, portocale, migdale și stafide. Ca băuturi s-au servit: vin roșu de Bordeaux, vin alb de Drăgășani și șampanie, potrivit ziarului Lumina.

Paștele familiei regale în anul 1919

Înfăptuirea României Mari în 1918, sfârșitul războiului și plecarea ocupantului au fost factorii care au determinat ca, în anul 1919, sfintele sărbători pascale să aibă o conotație aparte. Cu doar un an în urmă, atmosfera era una pesimistă și puțini mai credeau în izbânda idealului național. De aceea, în 20 aprilie 1919 s-a simțit nevoia ca în toată țara slujba de Înviere să fie făcută cu mare fast. Așa s-a întâmplat în orașele ardelene și muntene, la Chișinău, Cernăuți, dar mai ales la Iași, unde inimosul Mitropolit Pimen împărțise daruri celor nevoiași și făcuse totul pentru ca greutățile trecutului să fie uitate.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -