Fecioara Maria este născută la bătrânețe. Părinții ei s-au rugat multă vreme la Dumnezeu pentru a le dărui un copil. Este verișoara mamei lui Ioan Botezătorul.
Tatăl și Mama Sfintei Fecioare i-au promis lui Dumnezeu că dacă le va da un copil îl vor închina lui.
La o vârstă fragedă, părinții ei Ioachim și Ana au dus-o pe Măria la Templu unde a rămas până la vârsta de 14-15 ani. Acest eveniment este sărbătorit la 21 nov. ca Intrarea Maicii Domnului în Biserică.
De ce să coci un cozonac de Sfânta Maria Mică. Promisă Lui Dumnezeu, L-a născut pe Hristos. Tradiții
Tatăl Sfintei Fecioare, Ioachim, se tragea din neam împărătesc. Acesta cu toate că-și ducea la Dumnezeu darurile îndoite, ca un iubitor de Dumnezeu şi bogat ce era; dar pentru nerodire era defăimat căci erau sterpi şi nu aveau copii.
De aceea mâhnindu-se la inima, el în munte, iar femeia lui Ana în grădină, se rugau cu lacrimi lui Dumnezeu, Care ascultându-i, le-a dat rod sfânt pântecelui, pe Preasfânta Născatoare de Dumnezeu.
Iar Sfânta Ana se trăgea din Matan al douăzeci şi treilea din neamul lui David şi al lui Solomon; acesta a luat pe Maria din neamul lui Iuda, şi a născut pe Iacov tatăl lui Iosif teslarul, şi trei fete: pe Maria, Sovi şi pe Ana. Maria a născut pe Salomi moaşa; Sovi a născut pe Elisabeta, iar Ana a născut pe Născătoarea de Dumnezeu.
Deci Preasfânta este nepoată lui Matan şi a Mariei femeia sa. Iar Elisabeta şi Salomi erau nepoate ale Anei de surori, şi verişoare cu Născătoarea de Dumnezeu.
Citește și: Sfântul care vorbea cu animalele și a ieșit viu dintr-un cuptor încins. Sărbătorit pe 2 septembrie
Potrivit tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor. Până în Postul Crăciunului, la aceste petreceri legate de cele mai îndrăgite evenimente din viaţa de familie, în toate comunităţile locale răsună urările tradiţionale: „Să vă trăiască!” şi „Casă de Piatră!”
Tradiții și superstiții de Sfânta Maria Mică
În ziua praznicului, creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor : spor, armonie şi sănătate.
Citește și: Ce să nu faci de Sf. Alexandru pentru a avea noroc un an întreg. Românii îl sărbătoresc pe 30 august
O veche tradiţie cunoscută sub numele de „ Cozonacul Maicii Domnului” spune că în ajunul sărbătorii, persoanele bolnave trebuie să prepare un cozonac cu multe arome şi stafide și să-l rumenească în cuptor.
Apoi, bolnavul trebuie să împlinească un ritual: rupe cozonacul în două bucăţi: o parte o aruncă în curtea casei, iar cealaltă o mănâncă el.
Bolnavul trebuie să rostească un jurământ sever: „Atâta vreme cât voi trăi, nu voi mai gusta carne de capră. Pentru boală un cozonac, pentru mine vindecare şi sănătate!” Tradiția spune că ritualul se continuă prin degustarea unui pahar de vin roşu.
Dintr-un vas de lut, plin cu vin, bolnavul trebuie să toarne un pahar cu vin pe pământ, iar cantitatea rămasă să o bea treptat, rostind în gând o rugăciune pentru sănătate. Tradiţia spune că suferinzii se vindecă dacă ei îşi respectă jurământul, conform ziarulunirea.ro.
Pentru protecţia copiilor, cu sfințenie, se împlinește un ritual. Acestea nu fierb oale pe foc și nici nu lucreză în gospodărie.
Praznicul din data de 8 septembrie este pragul dintre două anotimpuri, iar gospodarii încep pregătirile pentru lucrările agricole. După praznicul Nașterii Maicii Domnului încep semănăturile de toamnă, iar gospodinele sfințesc la biserică fructe de toamnă și bucate tradiționale.
Citește și: Sfântul care a băgat vânturile într-o bute și a trăit pe un stâlp. Este sărbătorit la 1 septembrie
Păsările pleacă spre țările calde
În tradiţia populară, Naşterea Maicii Domnului reprezintă hotarul dintre vară şi toamnă. Se spune că în această zi, unele păsări cum sunt rândunelele, zboară spre locuri mai calde, iar insectele încep să se ascundă în pământ.
Se spune că începând cu această zi se culeg viile, unele fructe şi plante medicinale, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se recoltează culturile de câmp şi se fac semănăturile de toamnă.
Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă si mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă lăsată de la Dumnezeu.
De asemenea, se spune că astăzi, mai mult ca niciodată, Maica Domnului îl roagă pe Dumnezeu să plece urechea la rugăciunile de dezlegare a pântecelor şi să dăruiască copii celor care şi-i doresc precum a făcut în cazul lui Ioachim şi Ana.
De Sfânta Maria Mică există obiceiul de a împărţi cele mai alese fructe ale toamnei – prune şi struguri – celor vii în amintirea şi pentru pomenirea sufletului celor “adormiţi”.
Nu e bine să mănânci mâncare gătită
O altă superstiţie veche românească spune cei care mănâncă gătit la foc în această zi pot atrage asupra lor boli grave. Tradiţia mai arată că de această sfântă sărbătoare nu se lucrează şi nu se fac treburi gospodăreşti: bărbaţii nu au voie
să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.
Mai mult, în unele zone există credinţa că ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează – bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii.
În cultura populară se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale până acum, nu trebuie să mai facă acest lucru, pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică.
În Maramureş se spune că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii dacă plouă pe 8 septembrie, iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi plăcută, iar recoltele se vor culege uşor.
Dealtfel în mai multe zone ale ţării, semnele din această zi îi ajută pe oameni să facă prognoze despre următorul an agricol.
În alte regiuni, oamenii sunt ferm convinşi că vremea se strică de tot după Sfânta Maria Mică, vara devenind o simplă amintire, păsările călătoare îşi iau zborul către ţinuturi mai calde iar insectele se ascund în pământ.
În vechime se spunea că, începând cu această zi, nu se mai poartă pălărie, fiindcă vine cu adevărat vremea rea, de unde şi expresia “O trecut Sântămăria, leapădă şi pălăria”, conform rador.
Comentarii 0