Probabil că orașele vor arăta aproape la fel, însă ceea ce va fi diferit este modul în care vor funcționa. Așadar, în ce domenii vom vedea schimbări majore?
Tehnologia digitală
Datele colectate prin intermediul infrastructurii, al clădirilor și cu ajutorul telefoanelor smart vor schimba modul în care funcționează orașele. Aparent, toate aceste informații ne fac frigiderele smart, casele mai eficiente, iar curând clădirile vor „discuta“ între ele.
Pentru a vă face o idee mai bună, gândiți-vă la o locuință smart. Când plecați de acasă, căldura se oprește. Când vă îndreptați către casă, căldura pornește.
Precum câinele cu stăpânul, casele smart își vor cunoaște proprietarii foarte bine. Mike Pitts, directorul adjunct al Programului pentru Schimbare (Transforming Construction) din cadrul Agenției Britanice Innovate UK spune că, „dacă vei colecta toate informațiile într-un singur loc, vei fi capabil să gestionezi mult mai bine sistemele din cadrul aglomerărilor urbane mari“.
Cum vede Mike Pitts ideea clădirilor care „discută“ între ele? În viziunea lui, „interconexiunea dintre acestea va conduce la o modalitate foarte eficientă de utilizare a energiei electrice și termice, prin crearea de rețele interconectate între clădiri, în vederea realizării de schimburi între acelea care dispun de energie în exces și acelea care nu dispun de suficientă energie“.
„Într-un sistem în care se folosește energia descentralizat, cei care dețin resurse în exces pot furniza surplusul celor care nu dețin“, menționează Chris Fry, director al Diviziei Infrastructură și Regenerare din cadrul companiei de inginerie și consultanță tehnică Ramboll.
Utilizarea energiei produse în sectorul industrial
Peste tot în jurul nostru, energia produsă în sectorul industrial se irosește nefolosită.
Orașele din anul 2050 vor fi mai prie-tenoase cu mediul înconjurător, în mare parte grație extinderii rețelelor ce deservesc sistemul de încălzire centralizată.
Chris Fry menționează că sistemele de încălzire centralizată furnizează 2% din totalul necesar în prezent în Marea Britanie, dar există suficiente dovezi care indică faptul că sistemul existent poate acoperi până la 20% din cererea de energie termică, deoarece, în timp, din ce în ce mai multă energie neutilizată produsă în sectorul industrial și din alte surse va fi capturată și recirculată la o scară mai largă în orașe.
Odată ce se va dovedi că această soluție este eficientă din punct de vedere al costurilor, va fi foarte utilizată. Ramboll evaluează în prezent fezabilitatea unei astfel de soluții pentru reabilitarea sistemelor de încălzire centralizată.
Chris Fry mai menționează că „o primă etapă ar fi crearea unui sistem în care să existe o sursă unică de energie, care să provină din energia produsă și neutilizată în sectorul industrial și din care să se alimenteze comunitățile, mediul de afaceri sau autoritățile locale“.
Putem admite că aceste tehnologii sunt mai mult proză decât poezie, însă există și alte soluții alternative pe cale să fie promovate sau utilizate, cum ar fi sisteme de colectare și recuperare a energiei în vederea reutlizării, panouri solare, utilizarea stadioanelor pentru stocarea sezonieră a energiei produse.
Casele eficiente din punct de vedere energetic
Majoritatea locuințelor actuale vor rezista până în 2050. În afară de acoperișuri solare și alte sisteme pentru eficientizarea consumurilor de energie, locuințele noastre nu vor arăta foarte diferit în viitor, însă cu toții vom căuta soluții ca acestea să se răcească mai greu și să se încălzească mai repede, să fie mai bine izolate fonic și termic, cu alte cuvinte mai mult confort.
Evoluția către casa pasivă pare a fi lentă și frustrantă, însă câteva soluții și tehnologii inteligente există pentru a ne ușura drumul.
Construirea de acoperișuri solare ar trebui să devină un standard, cu atât mai mult cu cât costul acestora a scăzut cu 97% în intervalul de timp 1980-2012.
Infrastructura blue – green
Întotdeauna a părut că cei care își clădeau campaniile în jurul cuvântului „verde“ arătau ca niște copii tolerați de adulți.
În ziua de azi, dacă vom calcula costurile generate de schimbările climatice, vom afla că trebuie să luăm în serios acești copii.
S-a dovedit că, pe termen lung, soluțiile verzi, acoperișurile verzi, sistemele sustenabile de drenaj al apelor pluviale, măsurile privind calitatea aerului laolaltă cu măsurile privind creșterea suprafețelor verzi au dus pe ansamblu la economii semnificative în bugetele altor țări, care au demarat aceste acțiuni în urmă cu câțiva ani.
Chris Fry a declarat că este nevoie să ne gândim că orașele trebuie să fie mai durabile, iar o modalitate recomandată de a face acest lucru este combinația între diferite elemente de infrastructură blue-green, prin adăugarea de elemente verzi în structura betoanelor utilizate pentru construirea de rigole și folosirea parcurilor din orașe ca soluții pentru captarea controlată a apei pluviale în exces, în caz de inundații.
Apa de ploaie poate fi tratată la nivel de construcție prin utilizarea de acoperișuri vegetate, fațade verzi exterioare, cu plante pe balcoane și verdeață internă.
În interiorul clădirii, apa de ploaie poate fi depozitată, reciclată, filtrată și redată pânzei freatice.
Beneficiile sociale ale spațiilor urbane blue-green sunt multiple:
- Spații noi pentru recreere, exerciții fizice și activități sociale - reducerea costurilor individuale și a celor cu
sănătatea - Stimularea interacțiunii sociale prin încurajarea activităților de grup în spații deschise și oferirea de condiții pentru petrecerea timpului cu familia și prietenii
- Îmbunătățirea gradului de atractivitate socială și estetică a clădirilor și a mediului urban, crește valoarea imobiliară a proprietăților
- Creșterea nivelului calității vieții unui oraș și îmbunătățirea reputației instituțiilor administrative ale unui oraș în ceea ce privește condițiile de viață oferite rezidenților
- Încurajarea biofiliei - afinitatea oamenilor față de natură - oamenii se reconectează cu natura, cu elementele și procesele care cresc dorința de a proteja natura
- Mai devreme sau mai târziu, va trebui să facem economie în ceea ce privește utilizarea de resurse.
Un exemplu smart – orașul Pitești
Orașul Pitești este unul dintre primele orașe care, împreună cu Ramboll, pune bazele unei strategii smart. Există un context privilegiat al municipiului Pitești de a avea o strategie Smart City asumată de administrație la momentul potrivit pentru asigurarea continuității dezvoltării transformaționale.
Realizarea planificării strategice integrată și durabilă are la bază o experiență organizațională solidă de implementare de programe strategice, pe care o poate valorifica eficient din perspectiva pregătirii pentru noul cadru de finanțare europeană.
Prin prezentul demers de elaborare a strategiei Smart City Pitești, administrația Primăriei Municipiului Pitești și-a asumat decizia de continuare a dezvoltării strategice durabile urbane prin adresarea valențelor inteligente ale orașului și comunității.
Această decizie a fost anunțată public, inclusiv în cadrul primului workshop strategic organizat în data de 30 iulie, la care au participat factorii interesați.
Planificarea strategică smart city se înscrie, atât în timp cât și în acțiuni, într-un parcurs logic, urmând demersurilor anterioare de definire a priorităților strategice integrate de dezvoltare urbană, proiectând incremental, completând și valorificând investițiile anterioare, prin inițiative noi care să construiască atributele inteligente ale orașului.
Impactul acestor acțiuni va fi astfel amplificat, inclusiv din perspectiva maturității procesului de angajare a participării factorilor interesați.
Și, nu în ultimul rând, perioada 2019-2020 este o perioadă de tranziție între cele două perioade de programare europeană, ce poate fi valorificată eficient pentru o planificare etapizată a investițiilor următoare care vor putea beneficia imediat de disponibilitatea fondurilor, asigurând astfel continuitatea investițiilor și a dezvoltării orașului.
Când ne gândim la viitor, merită să facem un popas și în trecut. Dacă ne întoarcem în timp, în anii ’80, este incredibil cât de mult s-au schimbat lucrurile.
Nu exista internet, nu existau prea multe telefoane mobile, nu ne puteam conecta atât de repede unii cu alții, astfel că, până în 2050, multe aspecte ale vieții vor fi de nerecunoscut.
Sperăm că toate aceste schimbări vor fi pozitive, iar în 2050 viața va fi mai verde, mai curată, iar orașele mai durabile și mai eficiente. Cel puțin asta ne dorim cu toții – a afirmat di Silviu Stoica – director general Ramboll South East Europe.
