Sistemul de pensii nu se mai susține. Cum trebuie regândit pentru ca pensionarii să ia bani și peste 20 ani?
Cum pot fi gândite acum pensiile de stat din România, astfel încât să ştii sigur că şi peste 20 de ani ele vor putea să fie date? Sistemul public de pensii, adică Pilonul 1 de pensii de stat, nu este sustenabil, adică este pe deficit, şi este astfel de foarte mulţi ani, chiar dac
„Lumea spune că e astfel din cauza îmbătrânirii populației. Aceasta este valabil de câțiva ani încoace. Să zicem, de vreo cinci ani încoace", explică pentru Newsweek România expertul în Management Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, care a lucrat în calitate de specialist în pensii la mai multe programe de guvernare.
Dar nu aceasta este în realitate cauza principală. Ionescu explică faptul că Pilonul 1 depinde foarte mult de câți angajați ai în economie și care este calificarea acestei forțe de muncă. O forţă de muncă mai bine calificată ar putea susține sistemul public de pensii mai bine.
Sistemul de pensii nu se mai susține. Cum trebuie regândit pentru ca pensionarii să ia bani și peste 20 ani?
Aşadar, cei doi factori principali sunt structura forţei de muncă şi calificarea superioară a acesteia. Dacă ai o masă imensă de salariaţi prost calificaţi, plătiţi pe salariul minim pe economie, ai venituri mici la buget.
"Dacă tu, în economie, ai o forță de muncă înalt calificată, salariaţii vor avea venituri mai mari", spune expertul. Un CASS de 25% dintr-un salariu mai mare aduce venituri mai mari la buget. Astfel, Pilonul 1 poate deveni sustenabil.
Al doilea factor este productivitatea muncii. O productivitate a muncii mai mare înseamnă iar un venit mai mare, care şi din acest punct de vedere înseamnă venituri mai mari la buget. Care înseamnă că nu mai ai deficit, după ce treptat acesta a scăzut.
Pe de altă parte, pensiile de stat trebuie schimbate radical, ca sistem, susţine Valentin Ionescu. El afirmă că acestea trebuie transformate treptat într-un fond de acumulare, cum este Pilonul 2.
Ce înseamnă asta? Pensiile de stat din România funcţionează ca pe vremea lui Otto von Bismark (sistemul pay-as-you-go): contribuțiile celor activi plătesc pensiile celor pensionați.
Aşadar, nu primeşti, pe Pilonul 1, cum cred poate unii, banii acumulaţi de stat, în numele tău, în perioada în care ai muncit, ci alţi bani, cu alt cost, de la alţii, care lucrează acum, când eşti tu pensionar.
Citeşte şi: Ministerul Muncii anunță că 3.800.000 pensii cresc cu 360 lei. Când? Se anulează și CASS
Ideea de a primi exact banii acumulaţi de tine, atât timp cât ai muncit, este exact principiul de funcţionare al fondului de acumulare, care înseamnă conturi individuale pentru fiecare beneficiar.
Valentin Ionescu prefigurează ca aceste conturi individuale să fie gestionate de stat. Pilonul 2 al pensiilor obligatorii private, ca şi Pilonul 3 al pensiilor facultative private, se bazează pe conturi individuale gestionate de firme private, specializate în asta.
Problema este dacă statul român, notoriu pentru incapacitatea sa de a gestiona pe profit afaceri, ar fi capabil de aşa ceva: fondurile de acumulare sunt o afacere complexă.
Citeşte şi: Schimbare majoră la pensie: ce procent vor păstra pensionarii din pensie dacă se angajează după 65 de ani?
Fondurile de acumulare se ocupă nu numai strângerea banilor contributorilor în conturi, ci cu investirea acestor bani în diferite domenii.
Fondurile de pensii din Pilonul 2 de exemplu investesc banii deponenților în instrumente financiare diversificate, pe termen lung.
Este vorba despre acțiuni, obligațiuni şi instrumente ale pieței monetare. Ele urmăresc să crească valoarea investiţiei și să protejeze capitalul, operând cu strategii prudente și diversificate.
Deocamdată nerealist
Acestea sunt reglementate strict de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Scopul este de a genera un venit suplimentar, la pensionare, deponenţilor.
"Numai că 10 ani de acum încolo acest lucru (n. red. transformarea Pilonului 1 într-un fond de acumulare) nu este realist. Dar ce este posibil, din punctul meu de vedere, este ca statul să aibă cont personal pentru fiecare persoană", spune Valentin Ionescu.
" Nu mă refer la noi, cei care suntem acum trecuți de o anumită vârstă", explică Ionescu. Sistemul ar putea fi aplicat "pentru cei care au să spunem, între 18 ani și 50 de ani".
Adică specialistul se gândeşte la o tranziţie lentă. "După părerea mea, s-ar putea să iei toate persoanele acestea, care lucrează în piața forței de muncă, și să le dai un cont personal, în care se acumulează pensia lor și acolo se calculeze dobânda", spune el.
Ce dobândă şi care este rostul acesteia? "Fiecare trebuie să aibă un cont personal și în acel cont trebuie să se calculeze, chiar dacă banul nu este, mă rog, efectiv fizic, o dobândă, pe care statul, la un moment dat, o va plăti el persoanei respective", care este beneficiarul, a spus Valentin Ionescu pentru Newsweek România.
Cum e la alţii, care folosesc metoda fondului de acumulare
Sistemul australian (Superannuation): Unul dintre cele mai cunoscute sisteme, unde angajatorii contribuie obligatoriu într-un fond privat, pentru angajați, banii fiind investiți pe piața financiară.
Chile: A fost un pionier, trecând la un sistem privat de pensii, bazat pe conturi individuale, gestionate de AFPs (Administradores de Fondos de Pensiones).
Suedia: Are un sistem mixt, cu un pilon public de bază și un alt pilon de acumulare, unde contribuțiile sunt investite în fonduri mutuale (Pilonul II).
Olanda și Marea Britanie: Au sisteme puternice de pensii ocupaționale (private/corporate) unde contribuțiile sunt capitalizate și investite.
SUA: Deși nu sunt exclusiv de stat, planurile de pensii private, sponsorizate de angajatori (401k) sau individuale (IRA), funcționează pe principiul acumulării.
