Legea 8/2016, care supraveghează modul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale, prin intermediul unui Consiliu de monitorizare, a fost modificată în 11 noiembrie și a fost trimisă spre promulgare președintelui Klaus Iohannis. Puteți citi legea aici. 

Senatorul Chisăliță, vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, a confundat două articole din legea pentru care a propus modificări, respectiv cel care prevede că vizitele de monitorizare în centrele rezidențiale pentru persoane cu dizabilități pot fi făcute fie de o echipă de monitorizare, compusă dintr-un membru al Consiliului și un expert independent, fie de un ONG, care poate să asigure persoanelor cu dizabilități și reprezentare juridică. 

Astfel, senatorul Chisăliță este de acord cu vizitele de monitorizare ale ONG-urilor în centrele rezidențiale, dar să se facă doar „organizat”, cu aprobare de la Consiliul de monitorizare: „Au spus ONG-urile că li se restricționează accesul; păi știți câte ONG-uri sunt înscrise? 88.000, din care circa 44.000 sunt funcționale, iar 90 la sută au prevăzut în statutul lor și persoanele cu dizabilități. Păi ce înseamnă ca să vină aceste ONG-uri, să zicem 100, care să vină inopinat, care să vină într-un centru dintr-ăsta? Prin această lege, ONG-urilor nu li se restricționează accesul în centre, ci se va merge organizat, cu un reprezentant al Consiliului și un reprezentant al ONG-ului, pentru că așa este normal. Este vorba și de cheltuieli, pentru că aceste lucruri sunt plătite (cheltuielile din vizitele de monitorizare, n.red.). Să nu credeți că se duc pe banii lor nici reprezentanții ONG-urilor. Este plătit tot de Consiliu. Atunci, pentru a nu avea atâtea cheltuieli, vor fi un reprezentant al Consiliului și unul al ONG-ului”. 

I-am atras atenția senatorului PSD că sunt două articole de lege diferite în Legea 8: cel care reglementează vizitele făcute de ONG-uri și cele făcute de un expert independent și un consilier de monitorizare. „Vizitele inopinate nu se pot face așa, 100 de ONG-uri să se ducă acolo. Se fac pe baza unei cereri la Consiliul de monitorizare. Păi vă dați seama ce înseamnă asta? Să facem la modul organizat. Nu îngrădește nimeni dreptul unui ONG de a merge, dar să o facă organizat, că așa este normal, totuși, în țara asta, nu conduc ONG-urile”, a fost replica senatorului PSD Ioan Chisăliță. 

Legea 8/2016 spune că: art. 4 (h): facilitează implicarea și participarea pe deplin a societății civile, în special a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor pe care le reprezintă, prin persoane anume desemnate de acestea, care au dobândit calitatea de expert independent, la procesul de monitorizare pe care îl organizează  (Articol modificat în Legea transmisă spre promulgare apreședintelui, n.red.)

(i): faciliteaza accesul, anuntat sau inopinat, al reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale prevazute la art. 5 alin. (1), in institutiile prevazute la art. 2 alin. (2), in scopul monitorizarii respectarii drepturilor lor; pentru a asigura persoanelor cu dizabilitati o reprezentare independenta in fata unei instante sau in fata oricarui alt organism independent, organizatiile neguvernamentale mentionate au calitate procesuala activa in apararea drepturilor si intereselor legitime ale acestor persoane;  (articol rămas nemodificat după schimbarea legii. n.red.).

Pe de altă parte, Centrul de Resurse Juridice, care face vizite de monitorizare în centrele rezidențiale pentru persoane cu dizabilități din 2003, a precizat, pentru Newsweek România, că nu a primit niciodată bani în baza protocolului de colaborare încheiat între CRJ și Ministerul Muncii și că niciodată nu s-a pus problema ca CRJ să fie plătit pentru vizite de către Consiliul de monitorizare. 

Senatorul Chisăliță: Legea era prost făcută 

Senatorul Chisăliță este de părere că Legea 8 trebuia schimbată, pentru că „era prost făcută”. Printre modificările care erau necesare, se numără, în opinia vicepreședintelui Comisiei pentru drepturile omului, monitorizarea pentru toate persoanele cu dizabilități, nu doar în centrele rezidențiale (deși în România există Autoritatea Națională a Persoanelor cu Dizabilități -ANPD, care se ocupă cu monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități, n.red.), înființarea unui Registru al persoanelor cu dizabilități, care să conțină numărul lor și gradul de handicap (reporterul Newsweek România a găsit aceste informații pe site-ul ANPD, n.red.). 

Motivul pentru care senatorul a propus creșterea posturilor Consiliului de la 12 la 47 este că „nu avem persoane cu dizabilități doar în București, consilierul trebuie să facă vizite și în țară. De aceea, trebuia să facem centre zonale, opt centre cu angajați – Consiliul trebuie să facă propunerea unde să fie aceste centre zonale. Nu se vor mai cheltui bani de deplasare”. Cu toate acestea, în noua lege, componența echipelor care vor merge pe teren în vizite de monitorizare a scăzut de la trei la două persoane, potrivit noii legi. 

Consiliul și-a dat singur spor de pericol de 15 la sută 

Legat de calitatea Consiliului de a administra proiecte cu fonduri rambursabile și nerambursabile, senatorul Ioan Chisăliță este de părere că „toată lumea trebuie să se zbată să aducă fonduri europene”, iar „experții independenți pot face cursuri pentru acești oameni”. 

Vicepreședintele Comisiei pentru drepturile omului a mai vorbit și despre sporul de 15 la sută pentru condiții deosebit de periculoase pentru personalul care efectuează vizite de monitorizare. „Acesta nu este amendamentul meu, este al Consiliului de monitorizare și este după normele la Legea salarizării. Consiliul funcționează în coordonarea Comisiei pentru drepturile omului din Senat, membrii sunt asimilați ca salarizare funcționarilor parlamentari. Sporul de 15 la sută nu se acordă automat, ci în funcție de numărul de deplasări efectuate și unde se deplasează și așa mai departe. Nu vor avea toți 15 la sută”. 

Pentru a deveni expert independent, colaborator al Consiliului de monitorizare trebuie, printre altele, să nu fi „întreprins activități” și să „nu fi avut manifestări în spațiul public de natură să denigreze Consiliului de monitorizare”. 

Lista tututor condițiilor o găsiți aici.

Săptămâna trecută, Centrul de Resurse Juridice a tras un semnal de alarmă că ONG-urile vor pătrunde foarte greu în centrele rezidențiale, după modificarea legii, dar și în urma modului în care interpretează Consiliul de monitorizare Legea 8. Și senatorul USR Adrian Wiener, membru în Comisia pentru drepturile omului, a apreciat că, prin modificările la Legea 8, PSD a „înregimentat” Consiliul de monitorizare.

Citește mai multe aici: CRJ: Vizitele de monitorizare în centrele pentru persoanele cu dizabilități, sub semnul întrebării

Consiliul de monitorizare este o instituție independentă, sub control parlamentar, prezentând raportul de activitate Comisiei pentru drepturile omului din Senat. Instituția a apărut ca urmare a ratificării de către România a Convenției pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, din inițiativa CRJ. 

Anul acesta, Consiliul are un buget de un buget de 4.240.000 de lei. În acest an, potrivit informațiilor publice publicate pe site, a efectuat o singură vizită de monitorizare, la centrul „Sf. Andrei” din Ploiești.Din raportul de monitorizare disponibil pe site, știm doar că două angajate suspectate că ar fi fost violente cu copiii din centru au demisionat. Nu știm în ce stadiu sunt copiii sau ce s-a întâmplat acolo. Consiliul este condus de Florinel Butnaru, un inginer care a trecut de la PP-DD la PSD și care, în perioada comunistă, a fost închis, pentru că a deținut ilegal valută. 

Citește și: UPDATE PSD a dat liber la abuzuri în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități