CRJ: Vizitele de monitorizare în centrele pentru persoanele cu dizabilități, sub semnul întrebării

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 16.11.2018 - 16:35

Vizitele de monitorizare inopinate pe care ONG-urile le pot efectua în centrele rezidențiale sunt cuprinse în continuare în lege, însă condițiile în care ar putea fi efectuate rămân sub semnul întrebării, atrage atenția Centrul de Resurse Juridice (CRJ).

SHARE

CRJ a publicat, vineri, solicitările trimise către Consiliul de monitorizare, instituția care supraveghează modul în care sunt tratate persoanele cu dizabilități din centrele rezidențiale, pentru încheierea unui protocol de colaborare, în baza căruia să poată efectua vizite de monitorizare în centrele rezidențiale. Prima solicitare a CRJ către Consiliu datează din luna iunie 2018. Răspunsul Consiliului la solicitare este de acum trei zile. 

În acest răspuns, Consiliul de monitorizare a transmis CRJ că instituția este singura care realizează vizite de monitorizare, cu ajutorul experților independenți. 

Implicarea și participarea pe deplin la procesul de monitorizare, organizat și realizat exclusiv de către Consiliul de Monitorizare, se realizează prin selectarea experților independenți potrivit legii, de comisia formată la nivelul Consiliului de Monitorizare, la recomandarea organizațiilor reprezentative. Mai mult, menționăm că nici Convenția, nici Legea nr. 8/2016 nu prevăd încheierea unui protocol cu persoane juridice, cu scopul de recunoaștere a unor calități ale acestora”, a precizat Consiliul de monitorizare, într-un răspuns către CRJ. 

Totuși, Legea nr. 8/2016, care reglementează activitatea Consiliului, are două articole care arată cum se fac vizitele de monitorizare în centrele rezidențiale: prin ONG-uri independente și prin echipe mixte, formate dintr-un membru al Consiliului și un expert independent. 

Redăm cele două articole de lege: art. 4 (h): facilitează implicarea și participarea pe deplin a societății civile, în special a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor pe care le reprezintă, prin persoane anume desemnate de acestea, care au dobândit calitatea de expert independent, la procesul de monitorizare pe care îl organizează  (Articol modificat în Legea transmisă spre promulgare apreședintelui, n.red.)

(i): faciliteaza accesul, anuntat sau inopinat, al reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale prevazute la art. 5 alin. (1), in institutiile prevazute la art. 2 alin. (2), in scopul monitorizarii respectarii drepturilor lor; pentru a asigura persoanelor cu dizabilitati o reprezentare independenta in fata unei instante sau in fata oricarui alt organism independent, organizatiile neguvernamentale mentionate au calitate procesuala activa in apararea drepturilor si intereselor legitime ale acestor persoane;  (articol rămas nemodificat după schimbarea legii. n.red.).

„A considera doar litera h) ca fiind de interes pentru Consiliu, dincolo de neaplicarea legii în litera și în spiritul acesteia, implică asumarea de către Consiliu a faptului că persoanele cu dizabilități din instituții rămân fără reprezentare independentă, lucru care ar contraveni Convenției, dar și obligațiilor asumate de România în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei”, a arătat CRJ, în răspunsul trimis Consiliului. 

Citește și: UPDATE PSD a dat liber la abuzuri în centrele rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități

CRJ a explicat, în urmă cu câteva zile, pentru Newsweek România, de ce este importantă reprezentarea independentă a persoanelor din centrele rezidențiale: „Este problema conflictului de interese, în care directorul sau șeful de centru este reprezentantul legal al unei persoane din centru, care nu va depune niciodată o plângere privind încălcarea unui drept sau minori pentru care directorul DGASPC sau șeful de centru sunt reprezentanți legali și care, în multe situații, rămân fără drepturi în instanță, sau situația persoanelor lovite sau abuzate”, spunea atunci Georgiana Pascu, de la CRJ, care efectuează vizite de monitorizare în centre încă din 2003. 

Georgiana Pascu a mai explicat și că CRJ poate efectua și acum vizite de monitorizare, însă cu mai multe dificultăți: „Noi putem să mergem în continuare în vizite de monitorizare, invocând Punctul 1 al Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, dar asta înseamnă să stai să te judeci cu fiecare centru, pe timpul tău, banii tăi și având oamenii care mor acolo. (...) În acest moment, intrăm acolo unde ni se cere ajutorul. Ne sună de la DGASPC-uri - «avem nevoie de consiliere, de asistență»-, mai putem intra unde un om dintr-o instituție ni se plânge sau acolo unde apar situațiile în presă și unde ni se refuză în primă instanță, apoi întrebăm dacă au discutat cu persoana care a suferit abuzul și dacă știu are dreptul la un avocat, dar nu mai poți intra inopinat și nu poți reprezenta un om, pentru ca nu ai un mandat. Tot ce poți face acum este să bați la ușă cu Convenția ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Este halucinant”. 

Ce condiții pune Consiliul pentru a fi expert independent

Pe de altă parte, pe site-ul Consiliului de monitorizare a apărut, în această dimineață, lista condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească un expert pentru a putea fi selectat de Consiliu ca să efectueze vizite de monitorizare în centre. 

Între ele, se numără și condiția: „Nu a întreprins activități și nu a avut manifestări în spațiul public de natură să denigreze Consiliului de monitorizare”. 

Newsweek România a scris, după adoptarea modificărilor la Legea 8/2016, care sunt principalele modificări și pericolele lor. Atunci, senatorul USR Adrian Wiener a acuzat PSD că a înregimentat Consiliul. „Multe dintre modificări cresc dependența Consiliului de alte instituții, își asumă roluri pe care nu ar trebui să le aibă și care îi diluează esența – precum înființarea unui registru al persoanelor cu dizabilități, derularea unor activități privind formare de persoane, implicare în proiecte europene, la care sigur trebuie cofinanțare din partea unei alte instituții. Au înregimentat acest Consiliu, care își pierde rolul de a se asigura că instituțiile statului își fac treaba. Președintele și vicepreședintele pot să-și permanentizeze situația, să mai ceară un mandat, la care nu mai trebuie procesul întreg cu propunerea ONG-urilor, ci doar cu votul în comisii. Pe ultima sută de metri am reușit să scot o propunere potrivit căreia membrii Comisiei de drepturile omului ă poată fi de drept calificați pentru a fi președinți și vicepreședinți în Consiliu. Acest Consiliu ar fi trebuit să vină în Parlament o dată pe an, pentru prezentarea raportului", a mai spus senatorul Wiener, membru al Comisiei pentru drepturile omului. 

Citiți aici legea trimisă spre promulgare.

Newsweek România a cerut Consiliului de monitorizare informații despre experții independenți cu care va colabora, precum și criteriile după care au fost aleși.  

În curs de actualizare

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.