Plata apei meteorice sau pluviale este încă un subiect deseori dezbătut. Românii, mai ales cei care trăiesc în orașe, spun că facturile li sunt încărcate cu taxa pe apa pluvială.
Companiile de apă spun că pun astfel de taxe pentru că această apă provenită din precipitații ajunge în calanizare și urmează același proces de tratare ca și cea uzată. Iar acest lucru generează costuri.
Românii plătesc ce nu consumă. Ce este taxa pe apa de ploaie și de ce ne vine pe factură?
Pe o factură lunară de servicii furnizare apă, un bucureștean are de plată pentru colectarea și transportul apei meteorice suma de 20 de lei. Adică 3.09 lei /mc.
De ce trebuie să plătească această sumă?
Conform companiilor de apă, serviciile de colectare și transport apă meteorică fac parte din serviciul de canalizare prestat de acestea, funcționarea acestora implicând costuri de exploatare, întreținere, dezvoltare, modernizare, precum și de protecție a mediului.
Toți acești factori sunt reflectați în tariful serviciului de canalizare, indiferent de volumele de apă meteorică colectate în rețeaua publică de-a lungul anului.
Citește și: Un bârlădean a cerut să nu mai plătească apa, după ce a văzut o pereche făcând sex la baraj
Apele meteorice sau pluviale sunt apele care provin din precipitaţii atmosferice (din ploi sau din topirea zăpezii de pe acoperisuri, terase, platforme industriale și/sau curți interioare).
”Betonul și asfaltul zilelor noastre sunt bariere în calea circuitului natural al apei. Apa din precipitații ajunge în canalizarea orașului urmând aceleași procese de tratare și generând costuri, ca și apele uzate.
În orașe, sistemul de canalizare este unitar. Adică rețeaua de preluare a apelor pluviale nu este separată de rețeaua de canalizare care preia apele uzate menajere.
Prin urmare, atât apele uzate menajere și industriale, cât și cele provenite din precipitațiile atmosferice (apele meteorice) sunt colectate in același sistem de canale și sunt conduse către stația de epurare a municipiului.
Aici, printr-o serie de tratamente mecanice și biologice, toată apa uzată (inclusiv cea meteorica) este “curățată” înainte de a fi deversată în emisar.
Sistemele unitare de canalizare au fost construite în orașele mari la inceputul dezvoltării lor. În ultimii ani însă, expansiunea urbană și modificările climatice crează probleme de exploatare a acestor sisteme. La ploi abundente, conductele sunt deseori suprasolicitate și colmatate de deșeurile și materialele antrenate de la suprafață de debitul mare de apă.
Apa meteorică este preluată, colectată și transportată prin rețeua de canalizare, este pompată prin mai multe stații de pompare intermediare, până ajunge în colectorul interceptor, iar ulterior în Stația de Epurare. Întregul proces menționat generează costuri semnificative, în principal cu energia electrică”, conform apa-canal.ro.
Citește și: Apa de ploaie este toxică. Ce conține și de ce nu mai este bună de băut?
Apa de ploaie se murdărește de pe străzi
Apele meteorice constituie o mare problemă în zonele urbane deoarece sunt mai mult decât nişte simple ape de şiroire încărcate cu suspensii, potrivit specialiștilor de la compania de apă.
”De pe străzi ele se încarcă cu reziduuri petroliere şi de uleiuri, plumb de la combustibili, particule din abrazarea cauciucurilor şi discurilor de frână ale automobilelor etc. şi deci sunt suficient de poluate încât să afecteze reţeaua publică de canalizare şi să necesite epurare în staţia de epurare la fel ca celelalte ape uzate.
Mai mult, în stația de epurare a apelor uzate, apele din precipitații diluează apa uzată, scoțând astfel din parametrii funcționali o etapă importantă a procesului de epurare – treapta biologică. Readucerea în stare normală de funcționare a stației înseamnă un consum suplimentar de energie și de reactivi, înseamnă costuri mai ridicate chiar decât epurarea uzuală a apelor menajere”, mai precizează sursa citată.
