Românii sunt de două ori mai fericiţi decât maghiarii şi bulgarii. Cele mai mari efecte negative - Generaţia Z

Poziția Ungariei în Raportul Mondial privind Fericirea a devenit mai greu de explicat ca fiind o simplă ciudățenie statistică.

O analiză mai atentă sugerează că factorii obișnuiți - Sănătatea, sprijinul social și încrederea - contează mai mult ca niciodată, în timp ce schimbările care afectează generațiile mai tinere ar putea amplifica decalajul.

Raportul notează că țările din mijlocul clasamentului se află adesea aproape una de cealaltă. Aceasta înseamnă că micile schimbări ale scorurilor medii se pot traduce în fluctuații mari ale clasamentului.

Românii sunt de două ori mai fericiţi decât maghiarii şi bulgarii

Deci, concluzia, pentru noi, este: români, nu vă bucuraţi excesiv. În fruntea listei, Finlanda rămâne numărul unu mondial (7.764), urmată de Islanda, Danemarca și Costa Rica, țările nordice dominând din nou cele mai înalte poziții, ca de obicei.

Raportul Mondial privind Fericirea nu clasifică țările în funcție de „cât de fericiți s-au simțit oamenii ieri”. În schimb, le clasifică în funcție de evaluările vieții: cum îşi judecă oamenii viața, în general, când sunt rugați să se claseze pe o scară de la 0 (cea mai proastă) la 10 (cea mai bună viaţă posibilă).

Raportul modelează relația dintre evaluările vieții și șase factori generali:

PIB-ul pe cap de locuitor,
sprijinul social,
speranța de viață sănătoasă,
libertatea de a face alegeri în viață,
generozitatea și percepțiile asupra corupției.

Citeşte şi: UE, profund îngrijorată: Ungaria ar fi transmis ani la rând date sensibile către Moscova, potrivit presei

Autorii subliniază însă că clasamentul în sine provine din evaluările vieții, făcute de respondenți - nu dintr-un indice construit pe baza celor șase variabile. Raportul Mondial privind Fericirea 2026 se concentrează în mare măsură pe fericire și pe rețelele sociale, în special în rândul tinerilor.

O analiză la nivel european constată că utilizarea tot mai mare a Internetului are implicații foarte diferite asupra bunăstării, în funcție de generație. Cele mai mari efecte negative sunt la Generația Z, în timp ce oamenii mai în vârstă par mai rezistenţi.

Iată mai jos ce se întâmplă în minile locuitorilor din Europa Centrală şi de Est:

Slovenia – locul 18 (6.868)
Austria – locul 19 (6.845)
Cehia – locul 20 (6.821)
Polonia – locul 24 (6.768)
Serbia – locul 30 (6.691)
România – locul 34 (6.629)

Citeşte şi: Ungaria blochează 90 de miliarde € pentru Ucraina, iar Zelenski vine cu un avertisment dur

Bosnia și Herțegovina – locul 47 (6.381)
Slovacia – locul 54 (6.255)
Croația – locul 70 (6.009)
Ungaria – locul 74 (5.937)
Bulgaria – locul 84 (5.703)

Aşa cum se observă, România este peste suratele sale din regiune, din UE, cu excepţia Poloniei. Peste noi de asemenea este Cehia, mai vestică. Ciudăţenia este părerea bună despre viaă pe care o au sârbii.

Sub noi, este Bosnia şi Herţegovina, care, paradoxal, stă mai bine, în minţile bosniecilor, decât patru state UE, dintre care cel puţin unul, Croaţia, e peste România, din alte puncte de vedere.

Citeşte şi: Supărată pe Croația că refuză să transporte petrol rusesc, Ungaria reclamă la CE tarifele oleoductului JANAF

În mod evident, Efectul Viktor Orban este că ungurii au căpătat un sentiment foarte negativ despre viaţa lor. Despre bulgari, ştim de mult că au un complex românesc, chiar dacă, din punct de vedere fiscal-bugetar şi ca prezenţă în Zona Euro, sunt peste noi.

Raportul evidențiază Europa Centrală și de Est ca o regiune în creștere pe termen lung. Acesta observă că multe dintre țările cu cele mai mari îmbunătățiri, faţă de perioada anilor 2006 - 2010, se află în această parte a Europei.

Aceasta reflectează o convergență pe termen lung a nivelurilor de fericire europene. Plasarea Ungariei în 2026 arată că convergența nu înseamnă rezultate uniforme: unii vecini se află acum în apropierea clasamentelor de top europene, comentează Daily News Hungary.