Germania impune reguli noi pentru beneficiarii de ajutoare sociale. Trebuie să muncească pentru bani

Presiunea pe care o au plățile sociale este resimțită și în Germania, stat care încearcă să pună ordine în modalitatea de cheltuire a banilor. Anul trecut, districtul Greiz le-a impus solicitanților de azil să lucreze.

Acest lucru s-a făcut în baza unei prevederi din Legea privind beneficiile pentru solicitanții de azil, cât și pentru cei care iau ajutoare sociale.

Germania impune reguli noi pentru beneficiarii de ajutoare sociale. Trebuie să muncească pentru bani

Administratorul districtual Ulli Schäfer dorește, așadar, să extindă obligativitatea de muncă, argumentând că și persoanele din Ucraina au dificultăți lingvistice, nu sunt familiarizate cu cultura și nu știu cum funcționează rutina zilnică de lucru.

Prin urmare, politicianul CDU ar dori să-i includă pe beneficiarii de ajutoare sociale în câmpul muncii. Se pare că nici germanii nu vor mai beneficia de privilegiile de până acum.

Citește și: 350 de lei lunar, pentru unii tineri. Ce trebuie să facă ei pentru a obţine banii

„Al treilea pilon ar fi germanii. Nu există niciun motiv pentru care germanii ar trebui să stea și ei acasă. Am dori să le facem pe toate obligații conform legii.”

În schimb, politicanul spune că este vorba despre a oferi oamenilor o motivație și o dorință de a se reintegra în câmpul muncii. „E dificil să te trezești devreme la 7 sau 8 ca să faci o treabă.” Dar asta nu are nicio legătură cu discriminarea, spune el, ci mai degrabă cu integrarea.

Schimbări legislative dificile

Până acum, Germania a mai încercat impunerea unei obligativități a muncii în rândul beneficiarilor de ajutoare sociale.

În Germania, ceea ce se numește „alocație de cetățenie” (Bürgergeld) reprezintă un ajutor social destinat persoanelor care nu au suficiente venituri pentru a-și asigura traiul minim.

Aceasta a înlocuit vechiul sistem Hartz IV și are ca scop principal garantarea unei existențe demne pentru toți cetățenii sau rezidenții legali care se află într-o situație financiară dificilă.

Beneficiarii alocației primesc nu doar un venit lunar, ci și sprijin pentru locuință, asistență medicală și alte servicii sociale necesare pentru o viață stabilă. Spre deosebire de simpla plată de ajutor, sistemul urmărește să ofere și oportunități de integrare și reinserție pe piața muncii, de exemplu prin cursuri de calificare sau programe de ocupare temporară.

Citește și: Cea mai mare nedreptate în recalcularea pensiei: Ce contribuții nu s-au luat în calcul la pensie?

Foto: Freepik (rol ilustrativ)

În contextul discuțiilor recente, alocația de cetățenie a devenit subiect de dezbatere, deoarece autoritățile locale, precum districtul Greiz, doresc să implice beneficiarii în activități de muncă voluntară sau structurate, pentru a le oferi o rutină zilnică și a-i integra mai bine în societate.

Totuși, legea germană limitează posibilitatea de a impune muncă obligatorie, pentru că venitul garantat prin alocație este considerat un drept social, nu o condiție de muncă forțată.

Articolul 12 - Legea fundamentală(1) Toți germanii au dreptul de a-și alege liber profesia, locul de muncă și locul de formare. Exercitarea unei profesii poate fi reglementată prin sau în temeiul unei legi.

(2) Nimeni nu poate fi obligat să îndeplinească o anumită muncă, decât în ​​cadrul unei obligații de serviciu public tradiționale, generale și egale.

(3) Munca forțată este permisă numai în cazurile de privare de libertate dispusă de instanță.

Problemele și riscurile locurilor de muncă de un euro

Așa-numitele locuri de muncă de un euro sunt programe prin care persoanele care primesc ajutor social desfășoară activități necalificate, temporare, cu plată simbolică – aproximativ un euro pe oră, în plus față de ajutorul deja primit.

Exemplele includ întreținerea spațiilor verzi, curățenia în clădiri publice sau distribuirea meselor în creșe. Scopul oficial este integrarea pe piața muncii și menținerea unei rutine zilnice, fără a înlocui locurile de muncă obișnuite.

Citește și: Ce sume uriașe de bani pierd pensionarii la pensie în 2025? Cine rămâne fără 2.000 lei

Cu toate acestea, nici aceste locuri de muncă nu sunt întotdeauna eficiente, avertizează economistul Holger Schäfer de la Institutul Economic German. Există un efect de blocare:

„Oamenii lucrează locuri de muncă de un euro, dar nu încearcă să obțină alte locuri de muncă și, practic, sunt blocați în aceste activități.” Aceasta le diminuează șansele de a găsi un loc de muncă stabil și de a se reintegra pe piața muncii în mod real.

Astfel, deși locurile de muncă de un euro oferă o rutină și experiență minimă, ele nu reprezintă o soluție pe termen lung pentru integrarea profesională sau reducerea dependenței de ajutoarele sociale.

Perspective pentru economisire și eficientizare

Chiar dacă o cerință generală de muncă pentru beneficiarii alocației nu este posibilă din punct de vedere legal, autoritățile continuă să caute soluții pentru a reduce cheltuielile. Cancelarul Friedrich Merz și experții economici analizează modalități de a economisi până la cinci miliarde de euro din alocația de cetățenie.

Unii specialiști, precum Oliver Holtemöller de la Institutul Leibniz din Halle, susțin că reducerea șomajului și reintegrarea mai multor persoane în câmpul muncii ar putea genera economii semnificative – aproximativ opt miliarde de euro – fără a reduce sumele alocate.

În același timp, Andreas Peichl de la Institutul Ifo din München atrage atenția asupra ineficiențelor administrative: cererile sunt adesea procesate de trei persoane din trei autorități diferite, ceea ce sugerează un mare potențial de economisire prin simplificarea procedurilor.