„NATO este singura cale spre a pune capăt războiului din Donbas", a scris Zelenski într-un tweet adresat secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, după o convorbire telefonică avută cu acesta.
„Planul de acţiune pentru aderare va fi un adevărat semnal pentru Rusia", a adăugat el.
Câteva minute mai târziu, Kremlinul a declarat că o aderare a Ucrainei la NATO va agrava conflictul între separatiştii proruşi şi forţele ucrainene.
„Ne îndoim foarte mult că aceasta va ajuta Ucraina să îşi rezolve problemele interne. Din punctul nostru de vedere, aceasta va înrăutăţi şi mai mult situaţia", a declarat jurnaliştilor Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse, scrie Agerpres.
Convorbirea telefonică dintre Zelenski şi Stoltenberg intervine pe fondul tensiunilor ruso-ucrainene crescute. Kievul a acuzat Rusia de comasarea de trupe şi de echipamente la frontierele sale din nord şi est, precum şi în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia.
Aceste schimburi de declaraţii belicoase şi intensificarea confruntărilor armate cu separatiştii proruşi în Donbas suscită temeri privind escaladarea conflictului început în 2014.
Secretarul general al NATO şi-a exprimat marţi "îngrijorarea" faţă de activităţile militare ruse în Ucraina, în cadrul discuţiei telefonice cu preşedintele Volodimir Zelenski.
„I-am telefonat preşedintelui Zelenski pentru a-mi exprima profunda preocupare faţă de activităţile militare ale Rusiei în Ucraina şi în jurul ei şi faţă de încălcările continue ale încetării focului", a explicat Jens Stoltenberg într-o postare pe Twitter.
„NATO susţine ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi rămânem ataşaţi parteneriatului nostru strâns", a adăugat el.
Ucraina anunţase încă în decembrie că speră să se alăture în 2021 la Planul de acţiune în vederea aderării (MAP) la NATO, o etapă preliminară aderării, în pofida opoziţiei Moscovei şi a conflictului armat cu separatiştii sprijiniţi militar şi financiar de Rusia.
Susţinute în special de SUA, Polonia şi ţările baltice, Ucraina şi Georgia, care cooperează strâns cu Alianţa Nord-Atlantică, îşi exprimă de câţiva ani dorinţa de a adera la NATO.
Kievul şi Tbilisi au sperat să adere la MAP în timpul Summitului NATO din mai 2008 de la Bucureşti, dar mai multe capitale occidentale, în special Parisul şi Berlinul, nu au susţinut această idee, pentru a menaja Rusia.
Trei luni mai târziu, un război fulger de 5 zile între Georgia şi Rusia s-a soldat cu înfrângerea Tbilisi-ului şi cu recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi a Abhaziei - două regiuni separatiste georgiene - de către Moscova.
În 2014, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, după o revoluţie prooccidentală în Ucraina. Peste câteva săptămâni, un conflict armat a izbucnit în estul Ucrainei cu rebelii separatişti proruşi.
Evoluţiile din ultimele săptămâni la frontiera dintre Rusia şi Ucraina au generat însă temeri privind reluarea ostilităţilor la scară mare.
Reprezentanţi ai ţărilor membre ale Alianţei s-au reunit pe 1 aprilie pentru "un schimb de opinii cu privire la securitatea în regiunea Mării Negre", a indicat un purtător de cuvânt al NATO.
"Acţiunile destabilizatoare ale Rusiei subminează eforturile desfăşurate pentru a dezamorsa tensiunile datorită acordului din 27 iulie 2020 negociat de OSCE", a spus purtătorul de cuvânt citat. "Rămânem vigilenţi şi continuăm să monitorizăm situaţia îndeaproape", a adăugat acesta.
