Stilul de viață este responsabil pentru 30-50% dintre cazurile de cancer

În România, ratele de supraviețuire la 5 ani de la diagnostic sunt mai mici față de media europeană, iar în 2023 peste 550.000 de persoane fuseseră diagnosticate. Ziua mondială de luptă împotriva cancerului reprezintă un prilej pentru a aduce în prim-plan importanța prevenției, dar și a faptului că diagnosticarea timpurie a acestei afecțiuni poate salva vieți.

„Din păcate, în România există o educație medicală mai scăzută a populației în ceea ce privește semnele și simptomele specifice diverselor forme de cancer, care ar trebui să ne determine să mergem la medic. De cele mai multe ori, nu sunt cunoscute. Iar dacă adaugăm la aceasta și lipsa programelor de screening, înțelegem de ce de multe ori pacientul ajunge la medic când stadiul este avansat și opțiunile terapeutice sunt limitate”, explică dr. Isabela Anda Komporaly, medic specialist în oncologie medicală.

Diagnosticarea târzie nu este specifică doar României, ci întregii Europe, unde se estimează că se va înregistra o creștere de 44% a numărului de decese cauzate de afecțiunile oncologic. Nu este însă singura cauză a acestui fenomen, pe listă mai figurează și îmbătrânirea populației – riscul de cancer crește odată cu vârsta –, factorii de mediu și stilul de viață, poluarea, alimentația nesănătoasă, fumatul și sedentarismul. Nu în ultimul rând, persistă inegalitățile în accesul la tratament oncologic – nu toate țările sau regiunile au aceleași resurse medicale și tehnologii avansate.

Programele de screening, încă într-un stadiu incipient

Toate aceste elemente evidențiază nevoia de prevenție, screening eficient și acces egal la tratamente de ultimă generație, consideră medicul.

„În România, implementarea programelor de screening pentru cancer se află într-un stadiu incipient, cu eforturi concentrate pe câteva tipuri de cancer, precum cancerul de col uterin, de sân și colorectal”, precizează dr. Komporaly.

Astfel, pentru cancerul de col uterin există un program național de screening care utilizează testul Babeș-Papanicolau pentru depistarea precoce a leziunilor precanceroase și canceroase. Cu toate acestea, rata de participare este redusă, iar acoperirea geografică este limitată, apreciază specialistul.

În cazul cancerului de sân, au fost inițiate proiecte-pilot regionale pentru screening, care utilizează mamografia ca metodă principală de testare pentru femeile cu vârste între 50 și 69 de ani. Dar și aceste proiecte se confruntă cu provocări, precum numărul redus de specialiști și echipamente adecvate.

În ceea ce privește cancerul colorectal, programele de screening sunt în faza de dezvoltare.

„Deși există inițiative și proiecte-pilot în derulare, implementarea la scară largă a programelor de screening eficiente întâmpină dificultăți, precum resursele limitate, infrastructura medicală insuficient dezvoltată și participarea scăzută a populației. Pentru a îmbunătăți eficiența acestor programe, este esențială creșterea gradului de conștientizare în rândul populației, formarea personalului medical și asigurarea resurselor necesare pentru extinderea și consolidarea programelor de screening la nivel național”, subliniază medicul oncolog.

Diagnosticarea timpurie, esențială

Potrivit acesteia, nu trebuie așteptată apariția simptomelor pentru a merge la un examen de specialitate, deoarece multe tipuri de cancer pot fi asimptomatice în stadiile incipiente.

„Diagnosticarea timpurie este esențială în tratarea cancerului și influențează semnificativ rata de supraviețuire a pacienților. Cu cât cancerul este detectat într-un stadiu mai incipient, cu atât tratamentele sunt mai eficiente, iar șansele de vindecare sau de control pe termen lung sunt mai mari”, punctează dr. Komporaly.

Pentru a preveni și depista cancerul la timp, cele mai efciente acțiuni sunt:

Participarea la programele de screening. Pentru cancerul de sân se recomandă mamografie la fiecare 1-2 ani pentru femeile peste 50 de ani (sau mai devreme dacă există istoric familial). În cazurile de cancer de col uterin, recomandarea este Test Papanicolau și/sau test HPV la fiecare 3-5 ani, începând de la 21 de ani. Pentru cancerul colorectal – colonoscopie la fiecare 10 ani sau test FIT anual, de la 50 de ani (sau mai devreme dacă există antecedente familiale). În cazul cancerului pulmonar, recomandarea este de screening anual pentru fumători sau foști fumători peste 50 de ani. Iar pentru cancerul de prostată – PSA și tușeu rectal după 50 de ani, mai devreme dacă există istoric familial.

Atenție la semnale de alarmă. Dacă apar simptome neobișnuite, chiar și minore, trebuie consultat un medic. Semnalele de alarmă pot fi: pierdere inexplicabilă în greutate, oboseală persistentă, sângerări anormale (scaun, urină, tuse cu sânge), umflături sau noduli la sân, testicule, ganglioni, dificultăți la înghițire sau răgușeală persistentă, modificări ale alunițelor (asimetrie, culoare, dimensiune)

Evaluarea riscurilor și testarea genetică. Dacă există un istoric familial de cancer, un medic oncogenetician poate recomanda teste genetice pentru mutații asociate cu un risc crescut. Testarea genetică poate ajuta la implementarea unor măsuri preventive, precum screening mai frecvent sau intervenții profilactice.

„Factorul genetic joacă un rol important în incidența cancerului, dar majoritatea cazurilor sunt influențate de o combinație de factori genetici și de mediu. Aproximativ 5-10% dintre cancere sunt cauzate de mutații genetice moștenite. Persoanele care au rude de gradul I diagnosticate cu anumite tipuri de cancer au un risc crescut. Afecțiunile cu componentă genetică puternică sunt cancerul de sân și ovarian, cel colorectal și de prostată. Factorii de mediu și stilul de viață pot influența activarea sau inhibarea acestor predispoziții genetice”, explică specialistul.

Stilul de viață, responsabil pentru 30-50% dintre cazuri

Stilul de viață joacă un rol esențial în prevenirea cancerului și este responsabil pentru aproximativ 30-50% dintre cazurile de cancer, potrivit medicului. Din acest motiv, adoptarea unor obiceiuri sănătoase poate reduce semnificativ riscul de apariție a boli.

Printre principalele măsuri recomandate se numără alimentația sănătoasă. O dietă echilibrată poate preveni inflamațiile cronice și deteriorarea ADN-ului celular, factori implicați în dezvoltarea cancerului. Consumul de fructe și legume bogate în antioxidanți și fibre (ca de exemplu, broccoli, roșii sau fructe de pădure), alegerea proteinelor sănătoase (pește, nuci, leguminoase), reducerea consumului de carne roșie și procesată (asociată cu cancerul colorectal), evitarea alimentelor ultraprocesate și a zahărului în exces sunt alegeri care pot contribui la prevenție.

De asemenea, menținerea unei greutăți optime reprezintă un obiectiv important. Obezitatea este un factor de risc major pentru mai multe tipuri de cancer (sân, colorectal, pancreatic, uterin). Excesul de grăsime produce inflamații și hormoni care stimulează creșterea celulară anormală, prrecizează medicul. În acest sens, poate ajuta și activitatea fizică regulată – exercițiile scad riscul de cancer (de sân, colon și uterin) prin reglarea nivelului hormonal și întărirea sistemului imunitar.

Pe lista măsurilor de prevenție figurează și renunțarea la fumat – principală cauza a cancerului pulmonar (90% dintre cazuri) –, precum și reducerea sau evitarea consumului de alcool, care, în exces, crește riscul de cancer oral, hepatic, esofagian, mamar și colorectal.

Un alte element de prevenie este și protecția împotriva radiațiilor UV, deoarece expunerea neprotejată la soare este principala cauză a cancerului de piele. Folosirea cremelor SPF și evitarea solarului reduc semnificativ riscul de melanom. Nu în ultimul rând, trebuie redusă expunerea la substanțe toxice, respectiv evitarea poluanților și a substanțelor chimice cancerigene (ca de exemplu, azbest, benzen, pesticide).

Diagnosticul nu este o „condamnare la moarte”

„Există, pe de o parte, cancere cu creștere extrem de lentă, în ani, cum ar fi cancerul de prostată, care, pentru mulți bărbați, este o boală cronică, cum ar fi hipertensiunea arterială. Pe de altă parte, cercetarea în domeniul oncologiei a căpătat un avânt extraordinar. Sunt medicamente care sunt dezvoltate în fiecare an, iar autoritățile de reglementare sunt mai deschise în aprobarea medicamentelor pe procedură accelerată, dacă rezultatele din studii sunt foarte bune. Fiecare nou medicament aprobat crește supraviețuirea și, astfel, sunt cazuri în care cancerul este o boală cronică pe care o ții în tratament de lungă durată. Există însă și tipuri de cancer care sunt agresive, nu beneficiază de opțiuni de tratament multiple și, dacă sunt diagnosticate în stadii avansate, sunt dificil de tratat”, detaliază dr. Komporaly.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, cercetările în domeniul oncologiei au condus la dezvoltarea și aprobarea unor tratamente inovatoare, care au îmbunătățit semnificativ prognosticul pentru mulți pacienți. Printre cele mai notabile progrese se numără:

Imunoterapia. Inhibitorii de puncte de control imun ajută sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase prin blocarea proteinelor care împiedică activarea limfocitelor T.

Terapia cu celule CAR-T. Este o formă avansată de imunoterapie care implică modificarea genetică a limfocitelor T ale pacientului pentru a recunoaște și distruge celulele canceroase. Terapia este folosită pentru moment în SUA și Europa pentru tratamentul cancerelor hematologice, dar în Romania opțiunea de tratament este limitată.

Terapia genică. Reprezintă o abordare inovatoare menită să transforme tratamentul cancerului și oferă o alternativă potențială la procedurile standard de chimioterapie și radioterapie. Implică introducerea, eliminarea sau modificarea materialului genetic în celulele pacientului pentru a trata sau preveni boala. Deși încă în faze de cercetare și dezvoltare, terapia genică are potențialul de a trata și chiar vindeca boli considerate până acum incurabile.

Radiofarmaceuticele de nouă generație. Sunt medicamente care conțin substanțe radioactive și sunt utilizate atât în diagnosticarea, cât și în tratamentul cancerului. Pot ataca tumorile cu o precizie moleculară ridicată, ceea ce minimizează afectarea țesuturilor sănătoase.

Principalele metode de tratament din România

„Aceste inovații reprezintă doar o parte din progresele realizate în tratamentul cancerului. Deși multe dintre terapiile menționate sunt deja disponibile și au demonstrat eficacitate, cercetările continuă pentru a îmbunătăți și extinde opțiunile terapeutice disponibile pacienților”, menționează specialistul oncolog.

Potrivit acestuia, în România, principalele metode de tratament oncologic sunt chimioterapia, utilizată pentru a distruge sau a încetini creșterea celulelor canceroase, radioterapia, folosită pentru a distruge celulele canceroase și micșora tumorile, și intervențiile chirurgicale, prin care se îndepărtează tumora sau părți afectate de cancer.

„Aceste metode sunt standard în tratamentul oncologic și sunt aplicate în funcție de tipul și stadiul cancerului, precum și de particularitățile fiecărui pacient. În plus, în România se utilizează și alte metode tratament, precum imunoterapia sau terapia țintită. Aceasta din urmă vizează anumite molecule specifice implicate în creșterea și supraviețuirea celulelor canceroase și are ca scop blocarea dezvoltării tumorilor și pot fi mai eficientă și mai puțin toxică decât chimioterapia tradițională, care atacă atât celulele canceroase, cât și cele sănătoase. Terapia țintită reprezintă o abordare inovatoare în tratamentul cancerului, dar nu este neapărat un «remediu sigur» pentru toți pacienții”, subliniază medicul specialist în oncologie medicală din cadrul Spitalului Memorial Băneasa.

Dr. Komporaly precizează că nu toate tipurile de cancer sunt sensibile la terapiile țintite, iar eficiența lor poate varia de la un pacient la altul. De asemenea, unii pacienți pot dezvolta rezistență la aceste terapii în timp. Pe de altă parte, ele nu înlocuiesc complet chimioterapia, radioterapia sau intervențiile chirurgicale.

„Tratamentul este, de obicei, complex și poate include o combinație de terapii, în funcție de tipul de cancer și stadiul acestuia. În stadiile incipiente, de cele mai multe ori sancțiunea terapeutică este cea chirurgicală, urmată apoi de tratamentele adjuvante fie de tipul chimioterapiei, a terapiei hormonale și, în ultimii ani, a imunoterapiei. Terapia hormonală este utilizată cel mai frecvent în cancerul de prostată, ovarian și endometrial. La rândul ei, imunoterapia este recomandată în melanom malign, cancer pulmonar non-microcelular, cancer renal, de vezică urinară, de cap și gât”, mai precizează specialistul oncolog.

De 25 de ani, data de 4 februarie marchează Ziua mondială de luptă împotriva cancerului – o modalitate de a crește nivelul de înțelegere și conștientizare a impactului pe care afecțiunile oncologice le au asupra pacienților și rudelor acestora, dar și a măsurilor de prevenție care pot stopa dezvoltarea bolii.