Deși virozele nu se tratează cu antibiotice, în România, în anul 2020, consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44% în contextul infecției cu SARS-CoV-2.
Dintre acestea, consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193% față de 2019, s-a arătat în cadrul conferinței „Antibioticele între acces și exces” organizată de către Societatea Română de Microbiologie, ce a avut loc cu ocazia Săptămânii Mondiale a Conștientizării asupra utilizării Antibioticelor, marcată în fiecare an în perioada 18-24 noiembrie.
Pe când media ponderată, raportată la numărul de locuitori din UE, arăta o utilizare 37% (2019) și 38,6% (2020), România a înregistrat un procent de utilizare de 55,4 % în 2019 și 55, 1% în 2020, ceea ce ne situează pe locul 2 în UE la acest capitol, cu aproape 20% peste media europeană.
Pentru anul 2020, au fost colectate datele de la 16 laboratoare care fac parte din sistemul de supraveghere de tip sentinelă din România, prin care se poate caracteriza profilul de rezistență la principalele opt specii bacteriene care determină infecțiile invazive.
Citește și
Pactul pentru Inovație în Sănătate a fost lansat. ARPIM, 25 de ani de parteneriat strategic
România vrea să cumpere 600.000 de pastile anti-COVID de Molnupiravir
Astfel, specialiștii din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) au constatat că, nivelul de rezistență este și rămâne unul ridicat pentru aproape toate speciile bacteriene la antibioticele analizate.
„Suntem pe locul 2 în UE în topul rezistenței extinse la antibiotice când vine vorba de bacterii precum: Pneumonia aeruginosa, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae. Pe locul 3 în UE ne situăm în privința rezistenței la antibiotice în cazul bacteriei Acinetobacter spp, iar și pe locul 5 la Enterococcus faecium”, a menționat Dr. Roxana Șerban.
Fenomenul consumului de antibiotice „cu pumnul” chiar și la o banală infecție respiratorie sau o afecțiune dentară, este răspândit în Romania pe de-o parte din cauza prescrierii eronate din partea medicilor prescriptori, iar de cealaltă parte, într-un procent semnificativ, din cauza automedicației realizate pe considerente nefundamentate științific, mituri și fake-news, s-a concluzionat în cazul conferinței „Antibioticele între acces și exces”, potrivit Agerpres.
