Poți face infarct dacă ai valorile de colesterol normale? La ce indicatori medicali mai trebuie să fii atent?
Poți face infarct dacă ai valorile de colesterol normale? Deși reprezintă un indicator medical important, colesterolul este doar o fotogramă din imaginea mult mai amplă și mai complexă a sănătății cardiace a unei persoane. De aceea, trebuie știut la ce să mai fim atenți.
Colesterolul și infarctul miocardic: Care este legătura? Un rezultat „normal” al analizelor de colesterol poate fi liniștitor.
Dar asta nu înseamnă că inima este complet protejată. Un infarct miocardic apare atunci când fluxul sanguin către o parte a mușchiului cardiac este blocat brusc, iar colesterolul reprezintă doar o componentă a unui tablou mult mai amplu.
Infarctul poate să apară și la cei cu colesterol normal
O persoană poate avea niveluri acceptabile de colesterol și totuși să prezinte alte riscuri importante, printre care hipertensiunea arterială, diabetul, fumatul, excesul de greutate, bolile renale, inflamația cronică, sedentarismul sau antecedente familiale puternice de boli cardiace precoce.
Asociația Americană a Inimii menționează, de asemenea, vârsta, sindromul metabolic, anumite afecțiuni inflamatorii și originea sud-asiatică printre factorii care pot influența riscul de infarct miocardic, scrie Times of India.
Mai există un detaliu care merită reținut. Un raport privind colesterolul reprezintă o imagine instantanee a ceea ce circulă în sânge.
Citește și: Veste îngrijorătoare: se poate muri de fericire. Care sunt simptomele afecțiunii și de ce poate fi mortală?
Acesta nu arată în mod direct dacă s-a format deja placă în interiorul arterelor coronare. Așadar, poate o persoană cu „colesterol normal” să sufere un infarct miocardic?
Răspunsul de „Da”. Iar înțelegerea motivului poate împiedica ca o valoare liniștitoare dintr-un raport de laborator să creeze un fals sentiment de siguranță.
O valoare normală a colesterolului nu înseamnă că arterele sunt curate. Colesterolul în sine nu este dușmanul.
Organismul are nevoie de el pentru funcții importante, inclusiv producerea hormonilor și formarea celulelor.
Preocuparea apare atunci când particulele care conțin colesterol contribuie la formarea plăcii în interiorul arterelor. În timp, placa poate îngusta arterele.
Mai important, o placă poate deveni instabilă și se poate rupe. Se poate forma apoi un cheag de sânge peste zona afectată, care poate bloca brusc fluxul sanguin.
Acesta este unul dintre principalele moduri în care se produce un infarct miocardic. Acest lucru explică de ce analizarea exclusivă a colesterolului total poate fi înșelătoare.
Asociația Americană a Inimii nu recomandă tratarea colesterolului total ca indicator izolat al riscului cardiovascular.
De asemenea, nu există un singur nivel al LDL care să fie considerat „normal” pentru fiecare persoană.
Hipertensiunea, diabetul și vârsta, printre pericolele pentru inimă
Valoarea țintă adecvată depinde de factori precum vârsta, diabetul, starea generală de sănătate, istoricul familial și antecedentele de boli cardiovasculare.
De exemplu, două persoane pot avea o valoare similară a colesterolului total, dar riscul lor cardiovascular general poate fi foarte diferit.
Una dintre ele poate avea diabet și tensiune arterială necontrolată. Cealaltă poate să nu sufere de niciuna dintre aceste afecțiuni.
De aceea, un raport privind colesterolul trebuie interpretat în contextul general al sănătății cardiovasculare, nu ca un verdict definitiv asupra sănătății inimii.
Tensiunea arterială, diabetul și fumatul pot modifica în mod imperceptibil tabloul general. Artera nu este doar un canal prin care circulă sângele.
Mucoasa sa internă reacționează la presiune, la glicemia, la fumul de țigară și la inflamație. Tensiunea arterială ridicată persistentă poate afecta peretele arterial.
Diabetul și rezistența la insulină pot, de asemenea, favoriza procesele care sporesc riscul de ateroscleroză. Fumatul crește tendința de coagulare și afectează vasele de sânge.
Institutul Național pentru Inimă, Plămâni și Sânge identifică tensiunea arterială ridicată, fumatul, rezistența la insulină, diabetul, excesul de greutate, sedentarismul, vârsta și antecedentele familiale printre principalii factori de risc pentru ateroscleroză.
Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele care se simt sănătoase deoarece nu prezintă simptome. Tensiunea arterială ridicată nu produce adesea semne de avertizare evidente.
Citește și: Atac de panică sau infarct? Diferențele vitale care îți pot salva viața
Diabetul poate rămâne neobservat ani de zile. O persoană poate fi, de asemenea, activă fizic și să pară slabă, dar să sufere totuși de hipertensiune arterială, niveluri anormale ale glicemiei sau o altă problemă metabolică.
O analiză recentă publicată în revista „Lancet” subliniază acest aspect într-un mod diferit.
Cercetătorii au examinat 110 studii naționale de sănătate care au cuprins aproape 978.500 de persoane din șapte țări, între anii 1990 și 2024.
Aceștia au constatat că tensiunea arterială și colesterolul non-HDL au evoluat diferit în funcție de grupele de vârstă și de indice de masă corporală (IMC), iar adulții tineri cu obezitate au continuat să prezinte un risc metabolic mai ridicat decât cei cu greutate normală.
Studiul întărește o concluzie mai amplă: greutatea, colesterolul și tensiunea arterială nu oferă, singure, o imagine completă a stării cardiovasculare.
Colesterolul este un factor de risc important, dar nu este singurul. Placa se poate acumula în artere din cauza hipertensiunii arteriale, a diabetului, a fumatului, a obezității, a stresului cronic, a stilului de viață sedentar, a antecedentelor familiale și a vârstei.
În unele cazuri, o placă se poate rupe brusc și poate forma un cheag de sânge, blocând fluxul sanguin către inimă, chiar și atunci când un test de rutină al colesterolului nu indică o anomalie majoră.
De aceea, oamenii nu ar trebui să presupună că sunt protejați doar pentru că rezultatele analizelor de colesterol sunt normale.
Verificarea regulată a tensiunii arteriale și a glicemiei, menținerea unei greutăți sănătoase, practicarea exercițiilor fizice, evitarea tutunului, adoptarea unei diete echilibrate și cunoașterea antecedentelor familiale sunt la fel de importante.
Orice persoană care resimte o presiune bruscă în piept, dificultăți de respirație, transpirație, greață sau durere care se extinde către braț sau maxilar trebuie să solicite imediat asistență medicală de urgență.
