Newsweek Vaccinuri #2021 - Ce se întâmplă după prima mare vaccinare

DE Mihai Duță | Actualizat: 12.03.2021 - 16:46

Medici și specialiști renumiți din România dar și din străinătate au explicat tot ce se va întâmpla în perioada următoare, cum va fi gestionată pandemia și care sunt ultimele noutăți științifice, în cadrul dezbaterii Vaccinuri #2021, organizată de Newsweek România.

SHARE

 

România nu a renunțat la obiectivul de a vaccina anti COVID-19 peste 10 milioane de persoane până în luna septembrie, a spus dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) în debutul evenimentului. 

„Până în septembrie, vrem să vaccinăm 10 milioane de persoane, astfel încât să atingem un grad de imunizare colectivă de 60% din populație. Ca să revenim la normalitate, trebuie să depășim pragul de 70% din persoane vaccinate și să avem date clare că persoanele imunizate nu transmit mai departe infecția cu Sars-CoV-2.  

Informațiile pe care le avem în prezent arată că, într-adevăr, există o reducere a încărcăturii virale de cel puțin 4 ori la persoanele vaccinate, cu scăderea cantității de virus din secrețiile respiratorii“, a arătat Valeriu Gheorghiță. 

El a explicat că imunizarea populației din Europa, SUA sau Israel nu e suficientă pentru a fi învins coronavirusul: „Pericolul vine de la noile tulpini, care pot fi mai contagioase sau mai virulente. 

Provocarea este legată de echilibrul campaniei de vaccinare între țări, în Europa, SUA, America de Sud sau Asia.

Dacă Europa se imunizează în lunile următoare, dar celelalte țări rămân în urmă, există un rezervor natural pentru variantele noi ale coronavirusului care ar putea să compromită beneficiile vaccinării. Companiile farmaceutice se pregătesc deja de o eventuală extindere a tulpinilor virale“.

Revaccinarea s-ar putea adresa doar persoanelor vulnerabile

Valeriu Gheorghiță a spus că, dacă se va impune o nouă campanie de vaccinare, după cea în curs de desfășurare, cel mai probabil se va adresa doar persoanelor vulnerabile, cum ar fi cele peste 65 de ani sau bolnavii cronici.

„E posibil să avem nevoie de o vaccinare repetată doar pentru populația vulnerabilă,  nu vor mai fi campanii pentru 70% din populație.

Dr.Valeriu Gheorghiță, (dreapta) șeful Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, și Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, au explicat ce se va întâmpla în perioada următoare - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Magnitudinea acestei pandemii este cauzată și de faptul că populația nu a fost pregătită imunologic. Dar, în viitor, vom avea deja un anumit grad de răspuns imun, chiar dacă nu va fi unul maximal“, a explicat Valeriu Gheorghiță. 

Ce vaccinuri mai așteptăm

„Comisia Europeană are în desfășurare cinci contracte pentru vaccinuri împotriva COVID-19. Sanofi, a șasea companie contractată, nu a reușit să obțină încă un vaccin. 

În martie, va fi autorizat candidatul de la Johnson&Johnson, iar din aprilie și celelalte companii, printre care și
Curevac. Pe lângă cele cinci, Comisia Europeană mai negociază cu Novavax și cu Valneva“, a spus Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Studiile din Marea Britanie confirmă așteptările

Ștefan Dascalu, consultant în sănătate publică la Universitatea Oxford, a explicat că datele arată că toate vaccinurile actuale sunt sigure și, indiferent de diversele cifre care privesc finalitatea simptomatică, previn cazurile severe în procent de aproape 100%: „Toate vaccinurile ne ajută să reducem impactul asupra sistemelor noastre de sănătate.

Datele existente în privința vaccinului AstraZeneca și datele suplimentare care au fost obținute după publicarea primelor rezultate a studiului de fază a treia, pe care este de fapt bazată și aprobarea, atât în Marea Britanie, cât și în Uniunea Europeană, sunt încurajatoare în sensul că sunt mai bune decât evaluările inițiale.

Chiar după o singură doză vaccinul este capabil să prevină cazurile severe și, totodată, rata de pozitivare, confirmată prin testele PCR, este mai scăzută, echivalând cu o eficacitate de 75% doar după prima doză. După a doua doză, ea crește undeva la 82 %. 

Trebuie să spunem că vaccinarea cu AstraZeneca în Marea Britanie a început cu câteva săptămâni înainte de Uniunea Europeană, deci înaintea vaccinului Moderna.

Sunt deja milioane de oameni care au primit acest vaccin, care nu au suferit complicații și care, totodată, au fost protejați de complicații și chiar de cazurile simptomatice.

Cu privire la reticența unor persoane și la ezitarea folosirii acestui vaccin la persoanele vârstnice, este nejustificată și ar trebui să fie revizuită în cel mai scut timp.

În Marea Britanie au fost vaccinate cu prioritate persoanele vârstnice și ulterior categoriile esențiale. Efectul e măsurabil. A scăzut puternic nu doar rata de pozitivare, ci și rata de cazuri severe în rândul persoanelor care au primit vaccinul și, evident, a scăzut numărul de morți“.

Ce trebuie să învețe România din această campanie

„În aceste zile, milioane de europeni sunt vaccinați la doar 12 luni de la descoperirea noului coronavirus SARS-CoV-2. Este o realizare incredibilă științifică, de colaborare, de fabricație și logistică, care implică instituțiile UE, guvernele, sistemele de sănătate, autoritățile de reglementare și industria farmaceutică“, a declarat Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de
Medicamente (ARPIM).

El a explicat că evaluarea vaccinurilor a fost făcută în mod continuu, pe măsură ce au fost furnizate de către companiile producătoare date din studiile clinice de fază 3. Acest mod de evaluare a permis acordarea accelerată a autorizației condiționate de punere pe piață, fără a se face vreun compromis.

Siguranța și eficacitatea vaccinurilor care au primit autorizații condiționate de introducere pe piață sunt monitorizate riguros, ca în cazul tuturor celorlalte medicamente, cu ajutorul sistemului consacrat al UE.

În acest moment, CE și companiile farmaceutice lucrează la soluții pentru a maximiza capacitatea de producție a vaccinurilor împotriva COVID-19 în UE.

Sprijinul poate lua diferite forme, cum ar fi sprijin pentru investiții în fabricile de producție, încurajarea și facilitarea, acolo unde este necesar, a acordurilor între producători pentru folosirea unităților pentru producerea reciprocă a vaccinurilor aprobate.

Dan Zaharescu a menționat că strategia de vaccinare împotrivaCOVID-19 poate fi un exemplu pozitiv, pentru că România a beneficiat de acces la inovarea medicală în același timp cu toți ceilalți cetățeni ai UE.

El a punctat și ce ar trebui să învețe România pentru campaniile viitoare de vaccinare: predictibilitatea, prin încheierea unor acorduri din timp de furnizare de vaccinuri, așa cum a procedat Comisia Europeană cu vaccinurile anti-covid-19,  accesul în timp util și accesibilitatea vaccinurilor pentru grupurile țintă, dar și implementarea unei campanii de comunicare cu privire la beneficiile, riscurile și importanța vaccinurilor pentru a menține constantă încrederea publicului.

Ce este COVID cronic

În țara în care s-a mers până de curând pe ideea imunizării de grup, dr. Laura Ghibu, specializată în chirurgie orală în Suedia, a înțeles, încă din primăvara anului trecut, că virusul Sars-Cov-2 este mult mai periculos decât pare. 

Dr. Laura Ghibu este medic specializat în chirurgie orală în Suedia

„Cu cât studiez acest virus mai mult, cu atât sunt mai mult pusă pe gânduri“, spune Laura Ghibu care este și consultant pentru CNCAV. 

„Deja în luna mai începusem să primesc pacienți cu afecțiuni pe care nu le mai văzusem până atunci. Acestea afecțiuni erau prezente în cavitatea orală a pacienților și erau umflături ale papilelor gustative, erupții , pete roșiatice, mâncărimi ale limbii, pacienți care spuneau că îi arde gingia.

În 22 de ani nu mai văzusem niciodată așa ceva. Aceste cazuri apăruseră la toate clinicile la care lucram și afectau deopotrivă femeile și bărbații. Am trimis pacienții la examen de laborator, dar nu am găsit nimic, nicio bacterie, nicio ciupercă.

Am început să intru în panică. Am început să citesc presa din Suedia și am auzit de ceva ce nu mai auzisem, expresia «covid cronic». În presă erau relatate anumite sechele de care anumiți pacienți se plângeau după ce trecuseră prin această boală.

Cei care aveau aceste sechele foarte ciudate, nu erau pacienți care  trecuseră printr-o formă gravă care să necesite tratament in spital“, povestește Laura Ghibu. După ce a aflat acest lucru, s-a întors la pacienții ei și i-a întrebat dacă au avut COVID-19.

Cei mai mulți i-au spus că nu, dar, în Suedia, în acea perioadă, nu se testa prea mult. Atunci erau testate doar persaonele cu simptome puternice și doar în 48 de ore de la debut. 

Nu puteam fi sigură că pacienții mei nu avuseseră COVID-19. Mulți dintre ei mi-au spus că au avut niște episoade de răceală, de gripă, care puteau fi puse în relație cu această boală.

Am făcut o mică statistică și cam 2% din această cohortă de pacienți fuseseră depistați și diagnosticați cu COVID-19, dar restul de 98% nu fuseseră testați.

Pe toți acești pacienți i-am tratat paleativ, am încercat să le ameliorez simptomele. Mă simțeam ciudat pentru că nu pot să tratez cauza. I-am întrebat periodic cum se simt, iar mulți spuneau că au dureri de încheieturi, că se simt obosiți, că nu mai gândesc bine. Erau simptome noi pentru mine.

După câteva luni, am reușit să găsesc în literatura de specialitate un răspuns. Am găsit un studiu făcut în Spania și publicat în iulie 2020.

Acesta arăta că boala COVID-19, la pacienți care nu prezentau simptome foarte grave, putea să dea o grămadă de alte simptome, cum ar fi aceste erupții în cerul gurii, în mucoasa orală și anumite disturbări neurologice.

Studiul arăta că aproape 30% dintre acești pacienți aveau erupții cutanate, iar cele mai afectate erau persoanele considerate nevulnerabile, adică persoane în jur de 40 de ani, majoritatea femei.

Citind și mai mult, am găsit această expresie, sindromul covid cronic, care era un conglomerat de simptome atribuite acestei populații pe care, de obicei, nu o considerăm vulnerabilă.

Acest conglomerat de simptome se manifesta după săptămâni și chiar după luni de zile, la pacienți care trecuseră prin boală și erau considerați vindecați.

Acest lucru m-a făcut să mă gândesc la acestă abordare a gestiunii pandemiei. Atunci mi-am dat seama cât de importantă este prevenirea infecției chiar în rândul persoanelor considerate puțin vulnerabile.

Atunci mi-am dat seama că acea strategie a unei imunizări colective nu era o politică foarte bună pentru gestionarea pandemiei“, a explicat Dr. Laura Ghibu.

Cum percep părinții campaniile de vaccinare

Dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, a explicat cum pot fi folosite platformele sociale pentru studiul percepției parentale a bolilor pediatrice.

Încă înainte de pandemie, studiile arătau că 74% la sută din persoanele cu probleme medicale din România apelau la social media sau Google înainte de a apela la un medic.

„În ultimii ani, puțin peste o tremie din adulții din România s-au vaccinat antigripal, decizia de vaccinare fiind influențată de percepția pericolulului.

Cred că mediatizarea obiectivă a pacienților internați la Terapie Intensivă și a numărului de decese prin COVID-19 este un bun factor care îi poate determina pe oameni să ia decizii în deplină cunoștință de cauză.

Concluzia e că românii doresc să ia decizii personale, dar amână până când apare percepția de pericol. În cazul în care scade percepția pericolului, de obicei, nu prea mai apelăm la vaccinare“, a explicat
dr. Mihai Craiu. 

Referitor la vaccinarea copiilor sub 16 ani, medicul Mihai Craiu a spus că este optimist. „Știm că Pfizer/Biontech a finalizat deja înrolarea celor peste 2.000 de copii necesari pentru a obține rezultate semnificative statistic pentru vârstele 12-16 ani și urmează să fie finalizat, luna viitoare, și studiul Moderna care vizează adolescenți între 12 și 18 ani.

Rezultatele par absolut similare din punctul de vedere al imunogenicității și al siguranței, de aceea ca pediatru nu pot să fiu decât optimist și să sper că cei mari, care actualmente învață la școala online și sunt realmente handicapați și academic și social și emoțional să poată să se reîntoarcă la activitățile lor obișnuite fiind protejați de un vaccin“, a spus Mihai Craiu la dezbaterea Vaccinuri #2021 organizată de Newsweek România. 

Excepția Noua Zeelandă

Noua Zeelandă este una dintre țările care au gestionat cel mai eficient lupta cu pandemia. Când aproape tot globul era în lockdown, în Noua Zeelandă se jucau meciuri de rugby cu zeci de mii de spectatori.

În momentul de față, acolo sunt doar câteva zeci de cazuri active și acestea foarte strict monitorizate. Până acum, în această țară au murit doar 25 de persoane din cauza COVID-19. Virusologul Mihnea Boștină din Noua Zeelandă a explicat cum a fost gestionată acolo pandemia.

„În primul rând, au fost câteva săptămâni în plus de reacție. Autoritățile au putut să vadă care sunt cele mai bune măsuri. Apoi a fost făcut foarte rapid un comitet de oameni de știință care au fost ascultați cuvânt cu cuvânt de către Guvern.

În al doilea rând, a fost avantajul geo­grafic. Noua Zeelandă este o insulă și este foarte ușor să reglementezi intrarea în țară. Acum, în Noua Zeelandă pot intra în țară doar cetățeni ai Noii Zeelande care primesc aprobare de la Guvern. Din momentul intrării în țară, fiecare persoană stă două săptămâni în carantină totală, în hoteluri special amenajate. 

Mihnea Boștină este virusolog în Noua Zeelandă

În al treilea rând, au fost măsuri de carantină foarte, foarte stricte. În momentul în care s-a descoperit că există transmisie în populație, în 24 de ore s-a declarat carantină totală.

Și aici Guvernul a avut un rol extraordinar de important, pentru că întotdeauna a anunțat din timp care vor fi măsurile. Toată țara știa că în momentul în care se va descoperi că există transmisie comunitară se va intra în carantină, că o să se închidă restaurantele, școlile și așa mai departe. 

Pentru că s-a repetat asta zi de zi, la ora 13.00, când primul ministru Jacinda Ardern și cu persoanele de la vârf care gestionau epidemia aveau declarații publice, populația nu a fost șocată și nici nu s-a opus acestor măsuri. A contat, desigur, și densitatea redusă a populației.

În plus, populația Noii Zeelande e mult mai deschisă către actul medical, către vaccinuri și tratamente, asta și pentru că sistemul medical e gratuit și foarte bine pus la punct“, a spus virusologul Mihnea Boștină.

Rezultatele au făcut ca încrederea în Guvern să fie atât de mare încât prim-ministrul Jacinda Arden a avut cea mai categorică victorie electorală după al doilea război mondial. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.