Consumul exagerat de alcool în mod cronic este responsabil de apariția bolilor hepatice cronice, dintre care ciroza hepatică toxic nutrițională este afecțiunea cu cea mai mare gravitate.
Consumul cronic de alcool este asociat și cu o deterioare neurocognitivă importantă, dar și cu creșterea incidenței cancerelor, în special la nivel digestiv.
Intoxicația acută alcoolică determinată de un consum important de alcool într-un interval scurt de timp reprezintă o urgență toxicologică, existând riscul de deces, în special prin tulburări de ritm cardiac.
Alcoolul etilic sau etanolul este un compus solubil în apă, care traversează barierele biologice realizând în acest mod un echilibru între compartimentul intra și extra celular.
Absorbția se realizează la nivelul tubului digestiv, în special în partea proximală, 70% la nivelul stomacului, 25 % la nivelul duodenului. Alcoolul este inițial metabolizat la nivel stomacului de o enzimă numită alcool dehidrogenază gastrică.
Ulterior alcoolul este metabolizat la nivel hepatic de alcool dehidrogenază.
Așadar, intoxicația acută alcoolică apare după ingestia unei cantități importante de alcool într-o perioadă scurtă de timp.
La copii poate să apară prin consumul unor substanțe ce conțin alcool (after shave, apă de gură, parfum, unele medicamente).
Pentru a putea discuta de intoxicație alcoolică trebuie să se realizeze următoarele: un consum recent de alcool, modificări de comportament și biologice.
Modificările de comportament pot cuprinde: agresivitate, tulburări ale comportamentului sexual, dispoziție alternantă, afectarea atenției și a judecății.
În funcție de cantitatea de alcool ingerată se poate ajunge la starea de comă, în care reflexele fiziologice pot fi alterate. Această modificare a reflexelor poate fi responsabilă de apariția vomei și aspirarea acesteia la nivel pulmonar.
Aspirarea conținutului gastric în plămân poate determina stop respirator sau dezvoltarea unei pneumonii de aspirație traheobronșică cu componentă dublă: atât infecțioasă, cât și chimică prin prezența acidului clorhidric din stomac.
Gravitatea intoxicației cu alcool depinde de cantitatea de alcool ingerată, de greutatea corporală, de perioada de timp în care a fost ingerat, dar și de rata metabolică individuală.
Fiecare persoană este programată genetic pentru a metaboliza alcoolul, existând deficite enzimatice determinate genetic. În acest caz metabolizarea etanolului este fie încetinită sau chiar imposibilă.
Simptomele intoxicației acute alcoolice sunt corelate cu nivelul de alcool din sânge. Nivelele de peste 300 mg/dl sunt asociate cu depresia respirației și chiar stop respirator prin deprimarea centrilor respiratori centrali. Efectele letale apar la peste 500 mg/dl, dar există o variabilitate importantă a toxicitătii, în funcție de capacitatea fiecăruia de a metaboliza etanolul.
Pacienții dependenți de alcool dezvoltă toleranță prin amplificarea metabolizării. Această toleranță este responsabilă de necesitatea creșterii cantității de alcool ingerate pentru obținerea aceluiași efect.
În plus toleranța la alcool apare și că urmare a modificării neurotrasmițătorilor cerebrali, atât excitatori, cât și inhibitori.
Intoxicația acută cu alcool etilic produce modificări metabolice importante, cum ar fi: hipoglicemie, acidoză lactică, scăderea de potasiu, magneziu, calciu, fosfor.
Holiday Heart Syndrome
A fost descris și un sindrom de toxicitate cardiacă, numit „holiday heart syndrome“. Acest sindrom apare de obicei la tineri aflați în vacanță și care consumă dintr-o dată o cantitate importantă de alcool, cel mai frecvent în absența toleranței.
Sindromul se manifestă prin tahiaritmii atriale și ventriculare, care pot fi fatale.
Cauza acestor manifestări este reprezentată de modificările metabolice produse de alcool, dar și de o toxicitate directă a etanolului asupra cordului.
De asemenea alcoolul mai determină și alte simptome cardiovasculare: tahicardie, deshidratare, hipotensiune, hipotermie.
Depresia centrilor respiratori este cauza cea mai frecventă de deces. Efectele gastrointestinale ale consumului acut de alcool sunt: greață, vomă, diaree, dureri abdominale.
În urma unui consum exagerat și brusc de alcool pot apărea două complicații importante: hepatită acută toxică, chiar cu insuficiență hepatică, și pancreatita acută.
Mortalitatea crescută asociată consumului de alcool este explicată de creșterea riscului de accidente prin lovire sau accidente diferite, dintre care cele rutiere reprezintă o proporție îngrijorătoare.
Există date științifice care realizează corelații între consumul de alcool și acte antisociale și violențe (crime, violuri, jafuri).
Tratament
Tratamentul pacienților cu intoxicații acute alcoolice începe încă din camera de gardă și se continuă în funcție de severitate în secțiile de terapie intensivă.
Evaluarea funcțiilor respiratorii și cardiovasculară este esențială în managementul acestor pacienți. Riscul de aspirație bronșică a secrețiilor gastrice trebuie redus prin aplicarea poziției laterale de siguranță, montarea unei sonde gastrice sau chiar intubarea oro-traheală de protecție.
Este obligatoriu să se realizeze corecția tulburărilor metabolice prin suplimentarea de magneziu, calciu, potasiu și fosfor.
În plus sunt necesare vitamine din grupul B, în special tiamină și folați pentru prevenția unei complicații neurologice numite encefalopatie Wernicke Korsakoff.
La pacienții hipotermici este necesară încălzirea externă și corectarea deficitului de apă. În cazul pacienților violenți este necesară sedarea acestora în vederea continuării tratamentului.
După stabilizarea pacientului și depășirea momentului critic, cel mai frecvent între 24 și 48 de ore, este necesar ca pacientul să fie evaluat pentru complicațiile pe termen mediu.
Evaluarea funcției pancreatice și hepatice trebuie efectuată timp de câteva zile pentru a ne asigura că nu apar complicații.
Intoxicația acută alcoolică este din păcate o realitate tristă a zilelor noastre, care nu ține cont de statutul
socio-economic sau de aria georgrafică.
Reprezintă o urgență toxicologică importantă, iar în lipsa unui management adecvat poate fi fatală.
Dr. Radu Țincu este medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“
