GRAFICE Lipsa personalului medical, cea mai mare problemă în secțiile COVID de terapie intensivă

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 21.04.2021 - 18:20
GRAFICE Lipsa personalului medical, cea mai mare problemă în secțiile COVID de terapie intensivă. Inquam Photos / Virgil Simonescu
GRAFICE Lipsa personalului medical, cea mai mare problemă în secțiile COVID de terapie intensivă. Inquam Photos / Virgil Simonescu
Sursă grafic: SRATI
Sursă grafic: SRATI
Personal ATI, în toamna lui 2020. Sursa: SRATI
Personal ATI, în toamna lui 2020. Sursa: SRATI
Paturi ATI în România. SUrsa: SRATI
Paturi ATI în România. SUrsa: SRATI

Numărul pacienților cu COVID care sunt internați la terapie intensivă este în scădere în ultimele zile, dar se menține în continuare la peste 1.430. Cu toate acestea, așa cum recunoaște și secretarul de stat Andrei Baciu, principala problemă este lipsa personalului.

SHARE

România încearcă să atingă borna de 1.600 de paturi, fixată de premierul Florin Cîțu, iar, conform celor mai recente declarații pe această temă, au fost identificate încă 73 de paturi ATI.

Cu toate acestea, principala problemă este, însă, resursa umană, a explicat Andrei Baciu, secretar de stat în MS, căruia Florin Cîțu i-a delegat atribuțiile de ministru al Sănătății.

Citește și: Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Ioanei Mihăilă la ministerul Sănătății 

Sursă grafic: SRATI

„În momentul de față, ne apropiem de acea bornă de 1.600 de paturi. Vineri au fost identificate și operaționalizate 12 noi paturi; ieri, încă 13 paturi - 10 la Oradea și 3 la Giurgiu; cinci de terapie intensivă și cinci de terapie acută, cele din Oradea. Sunt identificate alte 73 de paturi de terapie intensivă în diverse locuri din țară pentru care se identifică soluții cu privire la resursa umană”, a explicat, marți, Andrei Baciu, vicepreședinte al Comitetului de vaccinare, în conferința de presă săptămânală pe tema imunizării anti-COVID.

Citește și: Noul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, afaceri profitabile din clinici private 

Andrei Baciu a arătat că cea mai mare problemă pentru tratarea pacienților cu COVID din secțiile ATI rămâne însă lipsa personalului. O altă problemă este că numărul de paturi ATI care se eliberează „nu este identic cu nevoia regională”, iar „ideea este aceea de a avea locuri de terapie intensivă acolo unde situația realmente o cere, pentru că nu este cea mai bună soluție acest transfer, nu trebuie să devină o regulă acest transfer al pacienților critici”.

Sursă grafice: SRATI

Baciu: E nevoie de resursă umană suplimentară

„Ideea din spatele acestei abordări este aceea că nu se vor operaționaliza secții care deservesc alte patologii sau alte tipuri de servicii medicale în acest moment - acest lucru făcându-se în detrimentul altor pacienți -, ci se extind secțiile existente. Dar e nevoie de resursă umană suplimentară, despre care vineri am discutat și cu domnul secretar de stat Raed Arafat, și cu domnul profesor Dorel Săndesc pentru a identifica toate aceste persoane.

Trebuie să ținem cont și de faptul că toți acești medici, tot personalul medical, vine la mai bine de un an de zile de eforturi semnificative și de faptul că mare parte dintre aceste centre și secţii care au nevoie de terapie intensivă, spre exemplu, sunt în București, iar dacă ar fi acum să transferi persoane, medici, asistente din alte părți ale țării,  peste două săptămâni sunt sărbătorile pascale, deci nu cred că... - şi pe bună dreptate, e și de înțeles: după un an de efort, nu știu dacă este mare dorință ca, fix de sărbătorile pascale, de a merge, poate, în altă parte a țării, în București, eventual, să faci acest lucru. Dar, oricum, cu atât mai mult cred că sunt de apreciat eforturile pe care le face personalul medical.

În momentul de față, numărul pacienților de la terapie intensivă este în scădere, însă dificultatea este aceea că numărul de locuri care se eliberează nu este simetric, nu este identic cu nevoia regională. Spre exemplu, în cursul ultimelor zile au fost transferați mai mulți pacienți din București către zone și către secții unde erau locuri libere. Deci, ideea este aceea de a avea locuri de terapie intensivă acolo unde situația realmente o cere, pentru că nu este cea mai bună soluție acest transfer, nu trebuie să devină o regulă acest transfer al pacienților critici”, a mai spus Baciu.

Cei mai mulți pacienți la ATI i-a avut România în 11 aprilie, când s-au înregistrat 1.531 de pacienți critici cu COVID internați. 

Citește și: Iohannis, despre demiterea lui Voiculescu: Modificarea care a fost făcută în Guvern a fost „corectă"

De altfel, și o analiză publicată de Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI), de la sfârșitul lunii noembrie 2020, arăta că personalul medical din secțiile ATI este insuficient, fiind 20 de județe cu mai puțin de 10 medici/județ la ATI.

Citește și: Sub zece medici de terapie intensivă pe județ în 20 de județe. Bihor: doi doctori la 65 bolnavi 

Două județe au un singur medic specialist ATI. La terapie intensivă sunt 14 bolnavi de COVID

994 ventilatoare și 696 paturi ATI luate de România pentru valul trei al pandemiei, insuficiente 

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te