DOCUMENTE La un an de la debutul pandemiei, China este disperată să ascundă originea coronavirusului

DE Adina Mutăr | 31.12.2020 - 19:25
sursă apnews

La mai bine de un an de la prima infectare înregistrată cu noul coronavirus, o investigație AP arată că Guvernul chinez controlează strict toate cercetările asupra originilor acestuia, promovându-le doar pe cele care arată că virusul e din afara Chinei.

SHARE

Oamenii de știință încă nu pot ajunge la o concluzie clară despre originea coronavirusului la un an de la debutul bolii. Majoritatea specialiștilor sunt convinși că virusul este de origine naturală, chiar dacă există încă sugestii că SARSCoV2 este creat în laborator.

Toate ipotezele sunt posibile atât timp cât autoritățile chineze nu cooperează pentru aflarea adevărului.

 

Adânc în văile montane sălbatice din sudul Chinei se află intrarea într-un puț de mină care adăpostea odinioară lilieci cu cea mai apropiată rudă cunoscută a virusului COVID-19.

Zona are un interes științific imens, deoarece poate conține indicii despre originile coronavirusului care a ucis peste 1,8 milioane de oameni din întreaga lume.

Cu toate acestea, pentru oamenii de știință și jurnaliști, a devenit o „gaură neagră”, fără informații, din cauză că autoritățile au instaurat secret absolut asupra zonei.

Echipe de cercetători se mai aventurează pentru a preleva eșantioane, dar acestea sunt urmărite de autorități și probele confiscate.

Specialiștii în coronavirusuri au primit ordin să nu dezvăluie nimic presei. În noiembrie, o echipă de jurnaliști de la Associated Press a fost urmărită de polițiști în civil în mai multe mașini, care au blocat accesul spre zonă.

Guvernul acordă subvenții de sute de mii de dolari oamenilor de știință care cercetează originile virusului în sudul Chinei, toți fiind afiliați armatei, a descoperit AP.

Chiar și așa, monitorizează constatările acestora și impune ca publicarea oricăror date sau cercetări să fie aprobată de un grup operativ administrat de Guvern, aflat sub ordinele directe ale președintelui Xi Jinping, conform documentelor interne obținute de AP.

Zeci de pagini de documente nepublicate confirmă ceea ce mulți au bănuit de mult: cea mai strictă cenzură vine de sus. Iar oamenii de știință chinezi nu au voie să coopereze cu cercetători la nivel internațional.


Ancheta AP s-a bazat pe zeci de interviuri cu oameni de știință și oficiali chinezi și străini, pe notificări publice, e-mailuri, date interne și documente secrete guvernamentale și de la Centrul chinez pentru Controlul și Prevenirea bolilor (CDC).

Astfel se explică de ce autoritățile au întârziat avertismentele cu privire la pandemie, de ce a fost blocat schimbul de informații cu Organizația Mondială a Sănătății și de ce a fost împiedicată testarea timpurie pentru un nou coronavirus.

Oamenii de știință familiarizați cu sistemul de sănătate publică din China spun că aceleași practici se aplică și cercetărilor din prezent.

„Sunt selectați doar oamenii în care regimul poate avea încredere, pe cei care pot fi controlați”, a dezvăluit un specialist chinez, care nu și-a dat numele din cauza represaliilor ce ar urma. „Echipele militare și altele lucrează din greu pentru aflarea originii coronavirusului, dar publicarea studiilor depinde de rezultatele obținute.”

Pandemia a afectat reputația Beijingului la scenă globală, iar liderii Chinei sunt precauți față de orice constatare care ar putea sugera că au fost neglijenți în răspândirea infecției.

„Noul coronavirus a fost descoperit în multe părți ale lumii”, a comunicat Ministerul de Externe al Chinei pentru AP. „Oamenii de știință ar trebui să efectueze cercetări științifice internaționale și să coopereze la scară globală.”

Experți în sănătate publică avertizează că refuzul Chinei de a acorda acces suplimentar oamenilor de știință internaționali a pus în pericol și colaborarea globală care a identificat sursa focarului SARS în urmă cu aproape două decenii.


În privința originilor COVID-19, Guvernul chinez a procedat la fel, încercând să ascundă ceea ce la început era doar o epidemie cum a mai avut și care ar fi putut fi limitată dacă n-ar fi fost „boala secretomaniei” ce caracterizează regimul comunist.

Căutarea autorităților chineze a început inițial pe piața din Wuhan, un complex întins în care au fost detectate multe cazuri de infecții cu noul coronavirus apărute simultan, ca un focar.

S-a crezut că virusul provine de la animale sălbatice vândute pe piață, cum ar fi pisicile civet implicate în răspândirea SARS.

La mijlocul lunii decembrie anul trecut, cazurile de îmbolnăviri ciudate erau din ce în ce mai multe și letale, iar spitalele au anunțat la centru epidemia necunoscută.

Șeful CDC, Gao Fu, a trimis imediat o echipă să investigheze. Cercetările păreau să se miște rapid și în sensul logic, de depistare a animalului care a transmis coronavirusul și a primului pacient. Au fost colectate 585 de probe de mediu, de pe mânerele ușilor, de pe podea, din canalizare, de la animale.

Însă, brusc, peste noapte, la 1 ianuarie, piața a fost închisă, autoritățile au pulverizat întregul complex cu substanțe de dezinfectare, iar mai târziu au incinerat tot ce se afla în interior, inclusiv animale.

Datele interne CDC obținute de AP arată că, până la 10 și 11 ianuarie, cercetătorii au secvențiat zeci de probe de mediu din Wuhan.

Gary Kobinger, un microbiolog canadian care a consiliat OMS, a trimis un e-mail colegilor săi pentru a-și împărtăși îngrijorarea cu privire la originea virusului pe piață.

„Acest coronavirus este foarte apropiat de SARS”, a scris el la 13 ianuarie. „Dacă socotim că este un accident ... atunci m-aș uita la liliecii din această piață cu animale sălbatice.”

La începutul lunii ianuarie 2020, OMS a susținut pe baza informațiilor din China că noul coronavirus nu se transmite de la om la om, dar poate provoca boli grave, recomandând să nu se impună restricții sau limitări de călătorie sau de comerț cu China.


Până la sfârșitul lunii ianuarie, mass-media de stat chineză a anunțat că 33 dintre probele de mediu au dat rezultate pozitive. Într-un raport adresat OMS, oficialii au declarat că 11 specimene prezintă mai mult de 99% similarități cu un nou coronavirus.

De asemenea, au declarat agenției de sănătate a ONU că șobolanii și șoarecii erau obișnuiți pe piață și că majoritatea probelor pozitive erau grupate într-o zonă în care vânzătorii făceau comerț cu animale sălbatice.

Până la sfârșitul lunii ianuarie, epidemia COVID-19 a devenit deja mai răspândită decât focarul SARS 2002-2003, care a apărut tot în China. La 30 ianuarie, OMS a declarat focarul o urgență medicală de interes internațional.

La 11 martie a început oficial pandemia de coronavirus.

În timp ce virusul continua să se răspândească rapid în februarie, oamenii de știință chinezi au publicat un număr mare de lucrări de cercetare despre COVID-19.

Apoi, un material scris de doi oameni de știință chinezi avansa ipoteza, fără dovezi concrete, că virusul ar fi putut fi scăpat dintr-un laborator din Wuhan aflat în apropierea pieței. Ulterior, materialul a fost retras și a apărut un control sever al declarațiilor și studiilor pe tema epidemiei cu noul coronavirus.

Documentele interne arată că Beijingul a solicitat ca toate studiile despre noul coronavirus din China să fie aprobate de oficiali guvernamentali de nivel înalt, ceea ce a paralizat eforturile de cercetare.


La 24 februarie, CDC a introdus noi proceduri de aprobare pentru publicare sub „instrucțiunile importante” ale președintelui Xi Jinping. Alte notificări au ordonat personalului CDC să nu împărtășească date, specimene sau alte informații legate de coronavirus cu instituții sau persoane fizice externe.

Apoi, la 2 martie, Xi a cerut „coordonarea” în cercetarea coronavirusului, ceea ce însemna centralizarea datelor.

A doua zi, Consiliul de Stat a centralizat toate publicațiile despre COVID-19 punându-le sub monitorizarea unui grup special de lucru.

Notificarea, obținută de AP și marcată „să nu fie făcută publică”, avea un domeniu de aplicare mult mai cuprinzător decât notificările anterioare ale CDC, aplicându-se tuturor universităților, companiilor și instituțiilor medicale și de cercetare.


Ordinul spunea că atât comunicarea, cât și publicarea cercetărilor trebuia orchestrate ca „un joc de șah” sub instrucțiunile lui Xi, iar echipele de propagandă și opinie publică urmau „să ghideze publicarea”. Cei care publicau fără permisiune, „provocând un impact social negativ grav”, erau avertizați că vor fi trași la răspundere.

„Reglementările sunt foarte stricte și nu au niciun sens”, a spus un fost director adjunct al CDC din China, care a refuzat să fie numit pentru că li s-a spus să nu vorbească presei. „Cred că este politic, pentru că oamenii din străinătate ar putea găsi lucruri spuse acolo care ar putea contrazice ceea ce spune China, deci totul este controlat”.


După ordinele secrete, valul lucrărilor de cercetare a încetinit. Deși cercetătorul CDC Liu Jun a revenit în zona pieței de aproape 20 de ori pentru a colecta aproximativ 2.000 de eșantioane în lunile următoare, nu s-a aflat nimic despre ceea ce au dezvăluit probele.

La 25 mai, șeful CDC, Gao, a rupt în sfârșit tăcerea într-un interviu acordat televiziunii chineze Phoenix TV. El a spus că, spre deosebire de eșantioanele de mediu, niciun eșantion de la animalele de pe piață nu a dat rezultate pozitive.

Anunțul i-a surprins oamenii de știință care nici nu știau că cercetătorii de la centru au prelevat probe de la animale.

De asemenea, cu prilejul interviului, Gao a exclus piața ca sursă probabilă a virusului, susținând că multe cercetări au arătat că primele cazuri nu aveau legătură cu aceasta.

După ce piața din Wuhan a fost scoasă din ecuație ca focar inițial, oamenii de știință s-au îndreptat către posibilitatea provenienței virusului de la liliecii.

La aproape o mie de mile distanță de piața din Wuhan, se află un labirint de peșteri de calcar, în provincia Yunnan.

Această zonă din sudul Chinei, care se învecinează cu Laos, Vietnam și Myanmar, este una dintre cele mai diverse din punct de vedere biologic de pe pământ și este dens populată de lilieci, care interacționează cu sătenii din apropiere.

Un astfel de contact între lilieci și oameni i-a alarmat pe oamenii de știință. Codul genetic al coronavirusului este izbitor de asemănător cu cel al coronavirusurilor de lilieci, iar majoritatea oamenilor de știință suspectează că acesta din urmă a sărit la specia umană fie direct de la un liliac, fie printr-un animal intermediar.

Liliecii care au coronavirusuri se găsesc în China și în toată Asia de Sud-Est. Animalul sălbatic care ar fi putut fi gazda COVID-19 ar putea fi oriunde în regiune, a spus Linfa Wang de la Școala de Medicină Duke-NUS din Singapore.

„Există un liliac undeva cu un virus 99,9% similar cu noul coronavirus, dau unde?”

Oamenii de știință chinezi au început rapid să testeze potențiale animale-gazde în zonă. Înregistrările arată că Xia Xueshan, un expert în boli infecțioase, a primit o subvenție de 1,4 milioane de RMB (214.000 de dolari) pentru examinarea animalelor din Yunnan pentru COVID-19.

Mass-media de stat a raportat în februarie că echipa acestuia a colectat sute de mostre de la lilieci, șerpi, șobolani și alte animale, imagini arătându-l pe Xueshan și alți cercetători în costume de protecție în jurul unui porcupin.

După aceea au început restricțiile guvernamentale. Datele privind eșantioanele încă nu au fost făcute publice, iar Xia nu a răspuns la solicitările AP. Deși Xia a fost coautor în acest an la peste zece lucrări, doar două au avut ca temă COVID-19 și niciuna nu s-a concentrat asupra originilor sale.

În prezent, peșterile se află sub supraveghere atentă de către autorități. Agenții de securitate au urmărit echipa AP în trei locații din Yunnan și i-au împiedicat pe jurnaliști să viziteze peștera unde cercetătorii au identificat în 2017 speciile de lilieci responsabili de SARS.


Deosebit de importantă este puțul de mină unde a fost găsită cea mai apropiată rudă a virusului COVID-19 - numită „RaTG13”.

RaTG13 a fost descoperit în 2012, când șase bărbați care curățau un arbore plin de lilieci s-au îmbolnăvit de o pneumonie misterioasă care a ucis trei dintre ei.

Institutul de Virologie Wuhan și CDC au studiat coronavirusurile de la liliecii de pe acel arbore. De unde și ipoteza că virusul ar fi fost dus la laboratorul din Wuhan, unde s-a intervenit asupra lui și apoi scăpat din greșeală în 2019.

Shi Zhengli, expert în lilieci al Institutului de Virologie din Wuhan, a negat în repetate rânduri această teorie și a invitat cercetători străini să meargă să investigheze, dar autoritățile chineze nu au permis acest lucru.

Unii oameni de știință susținuți de stat spun că cercetările continuă ca de obicei. Celebrul virolog Zhang, care a primit o subvenție de 1,5 milioane de RMB (230.000 de dolari) pentru a căuta originile virusului, a declarat că oamenii de știință parteneri îi trimit probe din toate colțurile, inclusiv de la lilieci din Guizhou din sudul Chinei și șobolani din Henan la sute de mile nord.

Un raport al OMS, scris în iulie dar publicat în noiembrie, arată că autoritățile chineze au identificat 124 de cazuri în decembrie 2019, inclusiv cinci cazuri în afara orașului Wuhan.

Printre obiectivele echipei OMS care va merge în China pentru a cerceta originea coronavirusului se află și studierea înregistrărilor de cazuri de pneumonii ciudate înainte de decembrie.

Expertul în coronavirus Peter Daszak, membru al echipei OMS, a declarat că identificarea sursei pandemiei nu ar trebui folosită pentru a atribui o vinovăție.

„Suntem toți împreună în asta”, a spus el. „Și până nu ne dăm seama de unde a venit, nu vom scăpa de această problemă”.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.