De ce nu este diferența de raportare a morților de/cu COVID o conspirație. 3 exemple de la un medic

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 18.05.2021 - 15:13
De ce nu este diferența de raportare a morților de/cu COVID o conspirație. 3 exemple de la un medic. Foto Inquam Photos/George Călin

Modul cum se raportează decesele de COVID-19 nu e o știință exact, ca matematica, afrmă un medic specialist în terapie intensivă, care a explicat cum se stabilește când o persoană moare „de COVID” sau „cu COVID”.

SHARE

Raportul publicat de Ministerul Sănătății arată că între cele două platforme de raportare a pacienților care au avut COVID-19 și care au murit (AlerteMS și CoronaForm) este o diferență de 7.201 decese, înregistrată între aprilie 2020 și până la 31 martie 202.

Aceste diferențe nu provin însă dintr-o eventuală conspirație a Guvernului, menită să ascundă datele reale față de populație. 

Raportul făcut public de Ministerul Sănătății arată că „diferențele dintre platformele MS - Alerte.ms.ro și Corona forms sunt justificate într-o oarecare măsură și parțial acceptabile, având în vedere faptul că platforma Alerte.ms.ro presupune o raportare numerică agregată și cumulată (neverificabilă pe CNP sau alt tip de cod), iar platforma Corona forms presupune o raportare caz cu caz, pe CNP. Rămâne totuși sub semnul întrebării utilitatea solicitării unei raportări agregate privind decesele intra-spitalicești, cu o frecvenţă de două ori pe zi”.

Ministerul Sănătății menționează că platforma Alerte.ms.ro a avut, în înţelegerea comisiei care a analizat înregistrarea deceselor, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operaţional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapidă nevoi de resurse/resurse pentru pacienţi în stare gravă) decât un rol de sistem informaţional pentru colectarea și analiza deceselor.

„Corectitudinea informaţiilor regăsite în alerte.ms.ro este condiţionată esenţial de acurateţea cu care raportează spitalele. Din explorările comisiei, spitalele au unele probleme privind corectitudinea modului de raportare și este evident că nu exista resurse umane disponibile și pregătite nici la nivelul spitalului și nici la nivelul DSP/CJCCI, pentru a valida aceste raportări”, arată raportul Ministerului Sănătății.

Citește și: GRAFICE Diferențe de 7.200 de decese COVID între platforme în martie 2021. 13 spitale, abateri mari

Cum se raportează un deces cu/de COVID-19

Dr. Laura Zarafin, medic specialist ATI la Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, a explicat cum se raportează medicii la decesul unei persoane care a avut COVID-19. 

„Medicina nu e matematică”, avertizează medicul, care critică 

„Mi se pare o discuție isterică si manipulatorie toată povestea legată de decesele Covid 19. Dincolo de raportarea diferită pe cele 2 platforme (Alerte MS și Coronaforms), aș vrea să vorbim puțin despre practică și realitatea din secțiile ATI.

Ca să înțeleagă toată lumea, și cei fără pregătire medicală, am să dau 3 exemple.

1) Pacientă în vârstă de 50 de ani, obeză și hipertensivă, cu tratament cu concor și noliprel, cu insuficiență respiratorie hipoxemică prin infecție cu Sars Cov 2, cu afectare pulmonară 100 % pe CT, 35 de zile pe ventilație non invazivă. Este evident că în caz de deces va fi un deces «DE COVID».

Citește și: INSP, clarificări despre decesele raportate de COVID. Peste 4.300 de oameni infectați au murit

2) Pacientă în vârstă de 75 de ani care ajunge la un spital de urgență cu infarct miocardic, este tratată conservator cu dublă antiagregare plachetară și anticoagulant, PCR pentruu Sars Cov2 iese pozitiv și este transferată în ATI Covid, cu afectare pulmonară pe CT de 40%.

După 10 zile de ventilație noninvazivă, pacienta se epuizează, face și tulburări de ritm cardiac, desaturează, este intubată și decedează peste 10 zile. Știm că infarctul miocardic a fost pe primul plan, dar putem spune că a avut sau nu legătura cu infecția cu Sars Cov 2?

3) Pacient în vârsta de 78 de ani, cu fibrilație atrială, insuficiență cardiacă, accidente vasculare cerebrale în antecedente, în tratament cu anticoagulant la domiciliu de mai mulți ani, cu hemiplegie stângă de 3-4 ani, ajunge la spital cu manifestări neurologice. La CT se constată un nou accident vascular, dar și afectare pulmonară specifică Covid și are PCR pozitiv pentru SarsCov2 , deci ajunge în ATI Covid.

Starea neurologică se agravează, pacientul devine comatos și este intubat, decedând după câteva zile prin stop cardiac, cu CO2 și O2 normale în momentul stopului iresuscitabil. Este un deces «CU COVID»”, a scris dr. Dr. Laura Zarafin pe Facebook.

Linia fină dintre decese

Medicu specialist ATI la Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti afirmă că oricum delimitarea deces „de Covid” vs „deces cu Covid” este extrem de fină.

„Când ai un tânăr fără nici o patologie asociată, atletic, musculos, în plină sănătate, care decedează cu afectare pulmonară de 99% și cu CO2 foarte mare și O2 foarte mic, în ciuda parametrilor maximali setați pe ventilator, atunci este foarte clar că decesul este cauzat de Covid.

În cazurile în care ai boli asociate, este foarte greu să spui cu certitudine dacă decesul este cauzat direct de Sars Cov2. Și totuși, după analiza gazelor sanguine poți să faci diferențierea. Și noi am cam făcut-o”, a menționat medicul de Terapie Intensivă.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.