În aprilie, profesorul Virgil Păunescu l-a testat chiar pe el. De la sfârșitul lunii mai, cercetarea este continuată în parteneriat cu Institutul Cantacuzino.
La 8 februarie, profesorul Virgil Păunescu, directorul OncoGen, împreună cu echipa sa, publica pe un site de specialitate un articol despre tehnologia de producere a unui vaccin împotriva Covid. Articolul fusese postat și pe site-ul institutului din Timișoara cu două săptămâni înainte.
La 4 februarie, OncoGen fusese deja contactat de Ambasada Chinei din România, care s-a arătat interesată de o colaborare.
Profesorul dr. Virgil Păunescu (foto) şi echipa sa au găsit similitudini între imuntorepiile pentru tratarea cancerului şi obţinerea vaccinurilor pentru bolile infecţioase și astfel a rezultat o schemă de vaccinare.
„Atunci când epidemia a izbucnit în China, colectivul nostru lucra de aproximativ 4 ani la un tratament avansat în imunoterapia în cancer (un tratament extrem de recent dezvoltat în SUA), mai exact la vaccinurile personalizate în cancer.
Așa că am beneficiat de un bagaj de cunoștințe precum și de o experiență foarte vastă și am fost în poziția de a putea pregăti «design-ul» pentru producerea unui vaccin împotriva
Covid-19 într-un timp foarte scurt. La jumătatea lunii ianuarie aveam deja designul vaccinului”, ne-a spus prof. Virgil Păunescu.
La sfârșitul lunii martie, începeau deja primele teste de laborator, însă fondurile erau insuficiente, astfel încât directorul OncoGen a decis să se vaccineze pentru a vedea dacă proiectul merită să fie continuat.
Efectele vaccinului asupra celui care l-a creat
Prof. Virgil Păunescu a povestit, în exclusivitate pentru Newsweek România, care au fost simptomele pe care le-a avut când a testat pe el însuși vaccinul anti-COVID creat, împreună cu echipa sa, la Timișoara.
„Am decis să-mi administrez eu primul vaccinul dezvoltat la OncoGen, să fiu eu primul voluntar. Ca urmare, pe data de 14 aprilie m-am vaccinat cu prima doză, iar în data de 28 aprilie mi-am administrat a doua doză de vaccin”, declara profesorul român.
Vaccinul dezvoltat de OncoGen împotriva virusului SARS-CoV-2 se administrează intranazal, fie sub formă de picături, fie prin pulverizare.
„În 14 aprilie mi-am administrat prima doză. Au fost patru picături de vaccin intranazal. Pe mine mă interesa dacă suntem pe calea cea bună sau ne păcălim și ceea ce facem noi nu va fi băgat în seamă de sistemul imunitar.
Mesajul postat de ambasadorul regatului Unit la București la 13 mai
Asta și pentru că această cale de administrare este mai convenabilă, dar pune o serie de probleme. Seara, după prima doză, am început să am manifestări specifice oricărei vaccinări, pe care lemai întâlnisem după ce m-am vaccinat anti-gripal.
Ai o stare care se compară cu boala respectivă, dar cu simptome mult mai reduse, dureri musculare, dureri osoase, un disconfort. E ca și cum urmează să te confrunți cu o gripă. În fiecare zi am venit la serviciu și mi-am făcut analizele, plus ceea ce puteam noi să facem pe partea de cercetare.
Am găsit markerii inflamatori crescuți. Am avut și o stare de iritație în nas și în faringe pe unde ajunsese vaccinul, lucru care m-a bucurat pentru că asta însemna că sistemul imun a recepționat semnalul și reacționează.
Aceste stări de tip gripal m-au ținut vreo cinci zile, plus ceva tulburări digestive care au fost raportate și la infecția cu coronavirus. Toate acestea au fost din cauza unei descărcări de citokine”, explică prof. Virgil Păunescu.
El spune că a constatat o reacție de răspuns la fel ca la o infecție virală și că s-a controlat săptămânal ca nu cumva să se infecteze cu noul coronavirus pe cale naturală și să îi fie afectate rezultatele.
„La 28 aprilie mi-am administrat o singură picătură de vaccin, pentru că mi-am dat seama că doza inițială fusese prea mare, și am avut o inflamație la nivel nazo-faringian mult mai ușoară ca prima dată.
Seara am avut din nou dureri musculare și articulare. A doua zi am venit la institut și i-am rugat pe colegi să-mi ia sânge și să trimită la trei laboratoare independente o baterie mare de eprubete cu sânge.
În timp ce-i așteptam pe cei de la laboratoare să vină să ridice probele, după o oră, am început să văd, în eprubetele cu sânge recoltat fără anticoagulant, un fenomen de gelificare a serului, un fenomen care nu este normal.
Cu cât trecea timpul, cu atât serul devenea mai solid, iar cheagul de sânge era foarte fragil și instabil. În sânge începuse un proces care nu era chiar o coagulare clasică, era o îngroșare a sângelui, o creștere a vâscozității.
O concluzie foarte importantă a fost aceea că în eprubetele cu sânge care a avut anti-coagulant sângele nu s-a coagulat”, arată Virgil Păunescu. El s-a declarat foarte mulțumit de reacția organismului la vaccin.
„Mi-am dat seama că funcționează și suntem pe calea cea bună, mai trebuie să facem doar mici reglaje vizavi de doze și de numărul de administrări.
Imunizările pe cale nazală, așa cum vrem să le facem noi, blochează în primul rând calea de intrare a virusului și protejează toată zona capului, nas, faringe, ochi, gură prin absorbția
nazo-faringiană de peptide virale și stimularea sistemului imun la acest nivel.
Pe mine mă interesează să ajungem cât mai repede la studiile de fază 1 pe voluntari. Eu am toată încrederea că vom reuși să facem acest vaccin și că România va fi mai pregătită dacă se va mai confrunta cu astfel de situații în viitor”, a mai declarat directorul Oncogen pentru Newsweek România.
Imediat după ce a anuțat că a testat vaccinul pe el însuși, Virgil Păunescu a fost anunțat că va urma o anchetă pentru a vedea dacă a fost ceva legal. Însă profesorul studiase legislația înainte, iar, de curând, doi cercetători germani au făcut același lucru.
Parteneriatul cu Institutul Cantacuzino
La sfârșitul lunii mai, Institutul OncoGen din Timișoara, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” anunța câștigarea competiției organizate de Ministerul Educației și Cercetării pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva virusului SARS-Cov-2, primind 3,5 milioane de lei pentru continuarea cercetărilor.
Profesorul doctor Mircea Ioan Popa, reprezentant al Institutului Cantacuzino, a declarat că Centrul OncoGen din Timișoara este cel care conduce proiectul, ajutorul oferit fiind de testare pe animale de laborator.
„Produsul realizat de colegii din Timișoara este aproape gata pentru a fi pus la dispoziție pentru începerea acestui proiect, e un proiect de cercetare și întotdeauna o cercetare știi că o începi și încerci să o duci la bun sfârșit, dar pot apărea lucruri pe care nu le poți gândi de la început.
Avem la dispoziție maxim 18 luni și speranța noastră este ca, într-un număr de luni, să putem să vă anunțăm că avem ceva nou de spus față de momentul de astăzi”, a declarat Mircea Ioan Popa.
El a explicat că, în cazul în care vaccinul va da rezultate în testele pe animale, vor exista și studiile clinice pe oameni. Cercetătorul a refuzat să vorbească despre investiția de 3,5 milioane de lei primită de la statul român, în condițiile în care în alte țări se discută despre miliarde de euro în cercetare.
„Nu vom discuta despre banii utilizați de alte țări, dar suma de bani necesară pentru a duce la capăt un produs e mai mare de 3,5 milioane, dar Ministerul Educației nu a țintit tot ce ar trebui să fie țintit, este un produs de cercetare, ca atare vor fi necesare fonduri suplimentare”, a spus el.
Vaccinul românesc, susținut de Ambasada Marii Britanii
Vaccinul dezvoltat de prof. Virgil Păunescu la centrul OncoGen din Timișoara este recunoscut atât de Marea Britanie, cât și de Organizația Mondială a Sănătății.
Ambasada Marii Britanii la București a postat, la 13 mai și la 4 iunie, mesaje în care laudă și încurajează eforturile românilor.
„Știm că drumul până la un vaccin împotriva # COVID19 prezintă multe provocări și că trebuie să fie un efort rapid de colaborare care să implice guvernele, sectorul farmaceutic și comunitatea științifică din întreaga lume.
Având în vedere acest lucru, guvernul britanic a alocat 388 de milioane de lire sterline pentru vaccinuri, teste și tratamente, iar la 4 mai a fost co-gazda Conferinței globale pe tema coronavirusului, la care 6,5 miliarde de lire sterline au fost angajate de guvernele din întreaga lume.
Am apreciat oportunitatea de a-l auzi pe profesorul Păunescu discutând despre evoluția cercetării sale și vom pune cu bucurie echipa sa în legătură cu cercetătorii britanici, astfel încât să poată discuta și împărtăși cercetările lor.
România ar trebui să fie mândră că a produs un vaccin-candidat, care va contribui la o îmbunătățire a cunoștințelor noastre despre acest virus.
Finanțarea corespunzătoare a cercetării privind vaccinurile și împărtășirea rezultatelor eforturilor științifice reprezintă cea mai sigură cale de a învinge acest virus”, a fost mesajul postat de Andrew Nobel pe pagina de Facebook a Ambasadei Marii Britanii în România, la 13 mai.
La 4 iunie, cu ocazia găzduirii Summit-ul Global pentru Vaccinuri (The Global Vaccine Summit) de către Regatul Unit, Ambasada Marii Britanii la București a amintit din nou despre vaccinul românesc într-o postare pe Facebook, în care erau amintite inițiative ale unor prestigioase instituții care dezvoltă soluții în acest sens.
Andrew Noble, Ambasadorul Regatului Unit, a lăudat colaborarea dintre Centrul OncoGen și Institutul Cantacuzino, spunând că cercetarea în zona vaccinurilor este o necesitate pentru întreaga omenire, subliniind importanța cercetării românești în această zonă.
Pe lista OMS
Din luna aprilie, vaccinul propus de români este inclus de Organizația Mondială a Sănătății OMS într-un draft al vaccinurilor la care se lucrează în toată lumea și care ar putea fi o soluție împotriva COVID -19.
