VIDEO Ilie Bolojan, anunț de ultimă oră despre Legea salarizării: „Sunt solicitări care nu pot fi acoperite”
Liberalii au primit mandat să susțină în Parlament noua lege a salarizării, dacă se ajunge la un acord politic. Ilie Bolojan avertizează însă că nu toate revendicările sindicatelor pot fi finanțate și că România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro din PNRR.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat vineri că grupurile parlamentare ale partidului au primit mandat să susțină în Parlament proiectul noii legi a salarizării, dacă în următoarele zile va fi obținut un acord politic asupra formei finale.
VIDEO Ilie Bolojan, anunț de ultimă oră despre Legea salarizării: „Sunt solicitări care nu pot fi acoperite”
Mesajul vine după săptămâni de negocieri și într-un moment în care proiectul este legat direct de banii europeni pe care România îi mai poate încasa prin PNRR. Reforma salarizării este unul dintre jaloanele asumate de țara noastră, iar Bolojan susține că adoptarea legii poate evita pierderea a peste 700 de milioane de euro.
„Legea de salarizare este importantă pentru România, pe de-o parte, pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni, și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor, dar este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro”, a declarat Bolojan.
Sindicatele cer mai mult, Bolojan spune că banii nu ajung
Una dintre problemele dificile rămâne nivelul salariilor din sectorul public și solicitările sindicatelor. Bolojan a transmis că există revendicări care nu pot fi incluse în forma finală a legii, din cauza constrângerilor bugetare.
„Au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite”, a spus liderul PNL.
El a explicat că masa salarială a sectorului public trebuie menținută în limite compatibile cu reducerea deficitului bugetar. Potrivit lui Bolojan, cheltuielile cu salariile reprezintă în prezent aproximativ 8,1% din PIB, după ce în 2024 ajunseseră la 9,4%. România și-a asumat coborârea acestei ponderi la 7,9%.
În aceste condiții, spațiul pentru majorări este limitat. Bolojan estimează că, raportat la evoluția PIB, fondul total de salarii ar putea crește cu cel mult aproximativ 11-12 miliarde de lei, fără ca România să-și compromită țintele de reducere a deficitului.
De ce insistă Bolojan pentru adoptarea legii
Premierul interimar a invocat trei motive principale pentru care consideră că reforma trebuie adoptată.
Primul este legat de banii din PNRR și credibilitatea României în fața partenerilor europeni și a investitorilor.
Citește și: Noua Lege a salarizării, la decizie: Dragoș Pîslaru avertizează asupra derapajelor din trecut
Al doilea este predictibilitatea. Potrivit lui Bolojan, noua lege ar trebui să permită statului să știe din timp cum vor evolua cheltuielile cu personalul în următorii ani și să evite creșteri salariale determinate de presiuni politice în anii electorali.
Al treilea motiv este legat de diferențele existente între angajații din sectorul public. Bolojan a dat exemplul unor persoane care ocupă aceeași funcție și fac aceeași muncă, dar primesc salarii diferite pentru că lucrează în instituții diferite.
Aceste diferențe au alimentat, în opinia sa, o presiune permanentă pentru majorări și revendicări.
Legea ar putea ajunge la vot săptămâna viitoare
Bolojan susține că, dacă partidele ajung la o înțelegere asupra formei proiectului, acesta ar putea fi depus și votat rapid în Parlament.
„Dacă va fi depus, deci dacă are un acord politic în aceste zile, atunci îl vom susține la vot săptămâna viitoare”, a declarat liderul PNL.
Miza este importantă și din perspectiva calendarului PNRR. Reforma salarizării a fost negociată de România cu Comisia Europeană ca parte a angajamentelor asumate pentru accesarea fondurilor europene. Discuțiile politice au intrat însă în impas în ultimele săptămâni, iar forma finală a proiectului a fost modificată în urma negocierilor.
În paralel, mai multe organizații sindicale au criticat proiectul și au cerut modificări, astfel că votul din Parlament se anunță unul cu miză atât politică, cât și socială.
Așadar, liberalii spun că vor vota legea, dar Bolojan transmite și limita negocierilor: nu toate promisiunile și revendicările pot fi finanțate în actualul context bugetar.
