Salonul cu prezidențiabili. Candidați serioși, candidați fără șansă, candidați penibili

DE Mircea Marian | Actualizat: 13.09.2019 - 15:48

Înghesuială mare în cursa pentru Cotroceni: nu mai puțin de 24 de persoane și-au anunțat deja intenția de a candida, iar lista rămâne deschisă.

SHARE

„Ne apropiem vertiginos de momentul când, dacă ieșim la bere sau cafea, tu (cititorul acestor rânduri) și cu mine am fi cei doi oameni din localul respectiv care nu sunt candidați la prezidențiale“, a glumit, pe Facebook, sociologul Barbu Mateescu.

În realitate, legea pune condiții dure pentru depunerea unei candidaturi la Președinția României, așa că, foarte probabil, o mare parte dintre cei care acum și-au anunțat intenția de a ajunge în vârful statului vor fi nevoiți să abandoneze.

Cea mai dură condiție: depunerea, la Biroul Electoral Central, a 200.000 de semnături. Surse politice susțin că chiar și unele partide parlamentare au probleme cu strângerea semnăturilor.

În 2014, când prevederea referitoare la numărul de semnături era în vigoare, au reușit să se înscrie, efectiv, în competiție 14 candidați.

Dintre aceștia, șapte – inclusiv independentul Teodor Meleșcanu, aflat la a doilea asalt asupra Cotroceniului, după cel din 2000 – au luat sub 200.000 de voturi. Unul dintre candidați, Mircea Amariței, de la formațiunea Prodemo, a colectat numai 7.895 de voturi.

În 2000, 2004 și 2009, au trecut de filtrele Biroului Electoral Central câte 12 candidaturi. Newsweek România a inventariat candidații care s-au anunțat până acum pentru alegerile prezidențiale al cărui prim tur urmează să aibă loc pe 10 noiembrie.

Cei care candidează pot fi împărțiți în trei categorii: cei care au șanse reale, cei care candidează fiindcă partidele care-i susțin trebuie să puncteze participarea la competiție și cei care doar fac spectacol și, dacă chiar vor intra în competiție, vor primi un număr de voturi ridicol de mic.

Aveau șanse, dar nu candidează

Interesant este că trei dintre cei care, în 2018, păreau că au șanse de a ajunge președintele României nu mai sunt pe această listă: Gabriela Firea, eliminată de Viorica Dăncilă din competiție, Călin Popescu Tăriceanu, pe care ALDE l-a tras pe linie moartă după dezastrul de la alegerile din 26 mai, și Laura Codruța Kövesi.

Firea fusese nominalizată de Liviu Dragnea drept candidatul PSD cu cele mai multe șanse, chiar în seara zilei de 26 mai. Dar Liviu Dragnea a intrat la pușcărie a doua zi.

Fosta șefă a DNA nu și-a manifestat public niciodată intenția de a intra în politică, dar șansele ei au fost evaluate, inclusiv într-un sondaj făcut de Sociopol pentru PSD în vara lui 2018.

De altfel, în acel studiu se aprecia că PSD a pierdut orice șansă de a ajunge la Cotroceni după destituirea lui Kövesi din fruntea DNA.

Candidații din prima linie: Iohannis nu are emoții. Deocamdată

Toate sondajele arată că actualul șef al statului va termina pe primul loc în turul I al prezidențialelor. Totuși, acest avantaj nu este relevant.

În 1996, 2004 și 2014, Emil Constantinescu, respectiv Traian Băsescu și Klaus Iohannis au ieșit pe locul doi după primul tur, dar au câștigat runda următoare, cu PSD. Iohannis are în spate PNL, care a terminat alegerile pentru Parlamentul European pe primul loc.

Klaus Iohannis este creditat cu șansele cele mai mari către un nou mandat de președinte - Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Puncte tari:

Menținerea unei linii de politică externă pro-americane, fără a dezechilibra relația cu marile puteri europene. În acest mandat, a fost primit de două ori la Casa Albă.

Nici un scandal major în mandatul său, nici legat de modul în care a gestionat serviciile secrete, nici de corupție.

Opoziție permanentă la PSD, în creștere de la an la an. În ianuarie 2017, la izbucnirea protestelor anti-PSD, a ieșit în Piața Universității, alături de protestatari.

Puncte slabe:

Erodare, după cinci ani de mandat.

Decizia din ianuarie 2018 de a mai da „o șansă PSD“, nominalizând-o premier pe Viorica Dăncilă. Președintele  a explicat că situația din Parlament nu-i oferea altă posibilitate.

Deplasările externe prelungite din primii ani de mandat, ceea ce i-au creat o imagine de lider preocupat de confortul personal.

USR constată că nu toți frizerii urmăresc A3

Liderul USR, Dan Barna, se bate să ajungă în turul doi, eliminând-o pe Viorica Dăncilă din competiție.

Principala sa problemă este lipsa de notorietate, ceea ce face ca și campania sa de strângere de semnături să meargă greu. Nu este clar de ce alianța USR PLUS l-a desemnat pe el candidat la președinție, și nu pe Dacian Cioloș.

Foto: Inquam Photos/ Raul Ștef

Puncte tari:

Relativ nou în politică (a fost secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene, în guvernarea Cioloș).

Nu este asociat cu niciun scandal major de corupție.

Popularitatea USR PLUS este în creștere, după succesul de la alegerile pentru Parlamentul European.

Puncte slabe:

USR și PLUS încă nu au infrastructura locală a PSD și PNL și nu au niciun primar care să-i sprijine.

Lipsa de experiență politică a dus la o serie de declarații pe care Barna a fost nevoit să le corecteze: „Eu vreau să cred că, dacă aș fi fost președinte, drama de la Caracal nu s-ar fi întâmplat“ sau „România trebuie să dezvolte relații economice cu Rusia“ (Rusia este supusă sancțiunilor UE, după invadarea Crimeei).

A promis că va lămuri contractele firmei pe care a deținut-o cu Ministerul de Interne, condus de Radu Stroe (PNL), și cu cel al Justiției, pe vremea când ministru era Robert Cazanciuc (PSD).

Bunicuța neconflictuală vrea locul II

Ca și în cazul Barna, efortul principal al Vioricăi Dăncilă este să ajungă în turul al II-lea. Un eșec ar fi fără precedent pentru PSD. 

Odată cu întemnițarea lui Dragnea, actualul premier a început să preia controlul asupra partidului și își petrece aproape fiecare week-end în deplasări în teritoriu.

Deși aproape zilnic are confruntări verbale cu Iohannis, proprii ei colegi de partid o suspectează că se înțelege bine cu șeful statului.

Puncte tari:

Are în spate partidul cu cei mai mulți primari și șefi de Consilii Județene, cu organizațiile cele mai disciplinate.

Controlează aproape discreționar bugetul de stat.

Puncte slabe:

După nenumărate gafe, a reușit să fie considerată cel mai prost premier din ultimii 30 de ani.

PSD este divizat și demoralizat după înfrângerea de la europarlamentare și condamnarea lui Liviu Dragnea.

Folosirea bugetului pentru celebrele pomeni electorale este limitată, întrucât deficitul este deja foarte mare, iar colectările sunt sub așteptări.

Gabriela Firea a criticat-o, spunând că România n-are nevoie de o „mămică sau bunică“ la Cotroceni.

Candidatul lui Băsescu semnează pentru Barna

Candidatul PMP Theodor Paleologu îi va crea probleme lui Dan Barna în efortul de a intra în turul II. Are o notorietate mare și este considerat un intelectual, așa că țintește atât electoratul USR, cât și pe cel al PNL.

Sondajele arată că are o intenție de vot de circa 6%, peste PMP. Faptul că Mihai Neamțu este purtătorul de cuvânt al campaniei sale arată că Paleologu vizează și alegătorii creștini, care au susținut familia tradițională și care sunt nemulțumiți și de Iohannis, și de Barna.

Deși a fost ministru al Culturii între decembrie 2008 și decembrie 2009, în guvernarea Boc, candidatul PMP nu este asociat cu niciun scandal de corupție.

Foarte priceput în a crea știri, Theodor Paleologu beneficiază deja de o bună acoperire mediatică, după ce a semnat pentru candidatura lui Barna, l-a convins pe Mihai Șora să semneze pentru el și a spus că PSD ar putea fi desființat.

Toader Paleologu a făcut facultatea la Sorbona, are un doctorat la Munchen și studii post-doctorale la Harvard. A fost ambasador în Danemarca, între 2005 și 2008, și deputat, din 2008 în 2012. În prezent, ține cursuri la Casa Paleologu, o școală privată.

Ponta și Sputnik îl susțin

După cinci ani în care a dispărut la Parlamentul European, actorul Mircea Diaconu a fost recuperat de ALDE și Pro România și trimis să candideze.

Victor Ponta îl compară cu actorul Volodimir Zelenski, care a ajuns președintele Ucrainei, deși cei doi au atitudini radical diferite față de lupta cu corupția.

Diaconu a fost nevoit să demisioneze din Senat, în 2012, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că se afla în incompatibilitate în perioada în care a fost și senator și director al unui teatru din București.

La lansarea candidaturii sale la prezidențiale, site-ul propagandei ruse, „Sputnik“, versiunea pentru România, și-a exprimat entuziasmul.

„E un român adevărat, provenind chiar din inima românismului - Câmpulungul de Muscel, prima capitală românească, acolo unde s-a scris prima dată în română și de unde provine primul voievod și prima dinastie din istoria noastră.

Poate contează asta, totuși. Poate. Vedem în noiembrie, la vot“, a scris „Sputnik,“ sub titlul „Mircea Diaconu, candidatul PSD pentru prezidențiale. Primul cu șanse, după Iliescu“.

Candidații fără șansă: UDMR își numără alegătorii

Din 1992, UDMR are ambiția de a avea un candidat la prezidențiale, deși este evident că acesta n-are șanse să ajungă în turul doi.

Kelemen Hunor a mai candidat de două ori, în 2009 și 2014, obținând de fiecare dată puțin peste 320.000 de voturi – cel mai slab rezultat din istoria participării candidaților Uniunii la prezidențiale.

Gyorgy Frunda a beneficiat, în 2000, de puțin sub 700.000 de voturi, iar Marko Bela a obținut, în 2004, 533.000 de voturi.

Între timp, UDMR a căpătat notorietatea de a fi o anexă a PSD, partid pe care l-a sprijinit fără rezerve în distrugerea mecanismelor anti-corupție.

La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, UDMR a trecut pragul de 5% cu voturi provenite din fiefurile PSD, precum Teleorman sau Botoșani. Kelemen Hunor a declarat, ulterior, că UDMR nu mai sprijină Guvernul.

Cu toate acestea, lideri ai Uniunii continuă să ocupe funcții în Executiv, cea mai importantă prezență fiind a lui Laszlo Borbely, consilier de stat la cabinetul premierului și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. „Respekt pentru toți“ este sloganul candidatului UDMR.

A câștigat! Pe Facebook

Deși este deputat și membru al PSD, Liviu Pleșoianu a început să strângă semnături pentru a ajunge la Cotroceni. În iunie 2019, a concurat-o pe Viorica Dăncilă la șefia PSD și a obținut un rezultat surpinzător de bun: a obținut 715 de voturi, fiind plasat pe locul II, după actualul premier, care a beneficiat de 2828 de voturi.

Liviu Pleșoianu consideră că sondajele din mediul on-line arată că are o șansă: „Dacă sunt atât de nesemnificativ (…) atunci de ce în absolut toate sondajele de pe orice site sau de pe orice pagină/grup de Facebook sunt pe primul loc, de regulă la mare distanță de ceilalți?“, a scris el pe... Facebook.

Oengistul Internelor

Oengistul abonat la contracte cu statul și-a făcut o platformă din lupta cu clanurile interlope, după drama de la Caracal.

Alexandru Cumpănașu susține că s-a implicat în această bătălie întrucât este unchiul Alexandrei
Măceșanu.

În prezent, beneficiază de protecția jandarmilor, care îl transportă cu un Touareg pentru a-l proteja de cei care l-ar fi amenințat.

În anii anteriori, unul din ONG-urile pe care le controlează a fost asociat cu Ministerul de Interne, în derularea unor proiecte și a beneficiat de un sediu, din partea acestui minister.

Alexandru Cumpănașu n-a publicat o biografie în care să precizeze ce studii are, presa speculând că a urmat doar un an de facultate, la SNSPA.

Un candidat exotic, Mădălina Baroncea, a anunțat că „se retrage din cursa pentru Președinție“ și îl va susține pe Alexandru Cumpănașu. Ea a primit un like la această postare pe Facebook.

Gospodina bancherului

Partidul lui Dan Voiculescu a trimis-o să candideze pe fosta juristă a Ministerului Apărării Ramona Bruynseels, care crede că Pământul este plat și Rusia face parte din NATO.

În CV-ul ei de pe site-ul Guvernului – unde a fost consilier de stat la cabinetul premierului Dăncilă –scrie că a făcut Dreptul la o universitate privată, dar, între 2014 și 2015, ar fi ajuns la „Școala de Guvern John F Kennedy/ Harvard University“ - probabil că se referă la John F. Kennedy School of Governement.

Este soția lui Dominic Bruynseels, fost CEO al uneia din cele mai mari bănci din România, First Bank, fostă Piraeus Bank.

Ramona Bruynseels a fost și consiliera vicepremierului Gabriel Oprea.

Stânga eco, de București

Liderul Demos, Claudiu Crăciun, încearcă să candideze la Cotroceni, deși formațiunea sa nu a reușit să strângă semnăturile necesare pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European.

Claudiu Crăciun, lector la SNSPA, a devenit cunoscut la protestele din iarna lui 2012, când guvernul Boc a vrut să promoveze o nouă lege a sănătății și să spargă monopolul de stat al CNAS, dar și la protestele împotriva exploatării de la Roșia Montană, din 2013.

Candidează acum pe o platformă de stânga: „Românii au dreptul la o viață demnă și fără neajunsuri, care poate fi asigurată printr-un stat social puternic, prin servicii publice gratuite și de calitate, accesibile tuturor cetățenilor“.

Penibilii: Brâul i-a arătat calea

Primarul din Voluntari, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, a anunțat în 30 mai intenția de a candida la prezidențiale, dar nu a dus o campanie foarte intensă care să arate că chiar și-ar dori să intre în competiție.

„Astăzi m-am hotărât, e Brâul Maicii Domnului în Voluntari, să îmi anunț candidatura la prezidențiale, ca independent (...) Candidez din partea mea, ca tată al copiilor mei, să trăiască într-o țară liberă, nu în una în care este instaurată teroarea“, a declarat Pandele, la RTV.

În iulie, a precizat că se va retrage dacă soția sa va candida la prezidențiale.

Circarul lui Firea

Directorul Circului Metropolitan București, Bogdan Stanoevici, vrea să ajungă președinte, la fel ca și celălalt actor aflat în competiție, Mircea Diaconu, fiind inspirat de actualul președinte al Ucrainei.

Stanoevici a fost ministru în guvernul Ponta, iar acum este în subordinea primarului Firea. De altfel, în iulie 2017, a fost autorul memorabilei declarații: „Prezența dvs., doamnă primar general, ne dovedește o dată-n plus că circul, tradiția circului românesc și arta circului românesc nu are numai un trecut și un prezent, ci și un foarte frumos viitor“.

Vedeta TV în derizoriu

Fostul moderator al postului B1 Tv, Radu Moraru, a anunțat încă din decembrie 2018 că vrea să fie șeful statului. În ianuarie 2019, și-a făcut singur o analiză SWOT în care aprecia că se bucură de un „suport media la dispoziţie 100%“. 

Radu Moraru considera că punctele sale slabe sunt: duşmani politici şi economici, situaţia financiară precară a afacerilor sale, lipsa unei bune prezenţe pe reţelele de socializare, ticuri de exprimare enervante şi jignitoare, precum și radicalizare prin creştinism.

Bătăiosu l-a văzut pe Dumnezeu

Inginer mecanic și pictor, candidatul independent Marian Bătăiosu l-a întâlnit, în anul 2000, pe Dumnezeu. „Totul în jurul meu era Lumină.

Prima senzaţie pe care am avut-o a fost de uluire, apoi de Iubire, şi în cele din urmă de Pace. Deşi aveam conştiinţa propriei identităţi, totuşi eu însumi eram Lumină!“, și-a povestit Bătăiosu experiența mistică.

Marian are ca obiective: transformarea României în Regatul lui Dumnezeu (Civitas Dei) și a Bucureștiului în Noul Ierusalim. Capitala se va muta la Târgoviște și se va înființa Uniunea Statelor Lumii Creștine, cu sediul la București.

Diamante la toți românii

Fostul primar ultranaționalist al Clujului, Gheorghe Funar, candidează pentru a treia oară la funcția supremă în stat. Ultima oară, în 2014, a obținut doar 45.000 de voturi, dar asta nu-l descurajează.

Își propune schimbarea Constituţiei,  astfel încât românii să primească în fiecare an o sumă de bani echivalentă cu 50% din valoare bogăţiilor naturale extrase în respectivul an.

În opinia lui Gheorghe Funar, sumele vor fi considerabile având în vedere că la „Roşia Montană sunt metale care nu apar în Tabelul lui Mendeleev“, „valoarea totală a zăcămintelor de la Roşia Montană este de 10.000 miliarde de euro“ şi „România are inclusiv diamante neexploatate“.   

Mobilă și CSAT

Producător de mobilă și deținător al unei averi impresionante, actualul lider al Partidului Dreapta Liberală, Viorel Cataramă, vrea să ajungă la Cotroceni pentru a implementa un program de dreapta, impus de CSAT, care va lua decizii obligatorii. „Cei care refuză trebuie să fie acuzaţi de înaltă trădare“, a explicat Cataramă modul în care vor fi implementate deciziile CSAT.

El a susținut că, dacă programele sale vor fi aplicate, la stat vor mai munci doar 10% din totalul angajaților, față de 30%, câți sunt acum.

Bibliotecarul de pe Dunăre

Bibliotecarul care a parcurs Dunărea înot, Avram Iancu, a anunțat în august vrea să candideze la alegerile prezidențiale.

„E un strigăt de disperare a unei generații sacrificate care nu mai vrea să-și vadă și copiii sacrificați pe altarul diletantismului politic, incompetenței, slugărniciei, îmbogățirii peste noapte, a trădării și înrobirii“, a scris el pe Facebook.

Avram Iancu este cunoscut pentru că, în urmă cu trei ani, a traversat înot Canalul Mânecii, iar în vara anului 2017, a înotat întreg cursul Dunării, pe o distanță de 2.860 de kilometri.

Luceafărul huilei coboară din nou

Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, are ambiții politice, după ce a ieșit de la pușcărie. Susține că a strâns deja 123.000 de semnături pentru a putea candida la președinție.

Cozma a stat la pușcărie circa opt ani, pentru
Mineriadele pe care le-a dirijat. Potrivit propriei sale declarații, în prezent trăiește dintr-o pensie de 3.500 de lei.

În 2017, a fost trimis în judecată, alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și alții, pentru infracțiuni contra umanității, fapte comise la Mineriada din 13-15 iunie 1990.

Nu e oaia lui Soros

Fostul deputat PSD Ninel Peia, care susținea că predarea în școli a orelor de educație sexuală ar trebui pedepsită cu închisoarea, a anunțat, în iunie, că va candida la alegerile prezidențiale, din partea Partidului Neamul Românesc (PNR).

Peia se opune vaccinării, susținând că vaccinurile ar fi dus, în martie 2016, la îmbolnăvirea bebelușilor din Argeș infectați cu bacteria E.coli.

În comunicatul în care și-a anunțat intenția de a candida, a scris: „Vă spun limpede, SOROS face parte din complotul care vrea să ne transforme în oi, în turme, într-o masă amorfă numai bună de mânat încotro vor vrea stăpînii săi. SOROS vrea să danseze pe mormintele națiunilor europene“.

Maestrul fasolicii bătute

Fiul cântăreţei Gabi Luncă,  preşedinte al Partidului Uniunea Naţională Creştină a Romilor din România, Emanuel Onoriu, a anunţat că strânge semnături pentru a candida la alegerile prezidenţiale din toamnă.

A făcut un apel la cei care îl urmăresc pe Facebook să împartă tabelul pentru strângerea de semnături.

Onoriu n-a spus care este platforma sa politică, dar își împărtășește, pe Facebook, preferințele culinare. „Am mâncat o fasolică bătută cu ardei copţi în usturoi.
Măiculiţă mamă, pericol public!“, a scris.

După care a explicat cum îşi prepară un orez deosebit: „Am luat mazăre, am tăiat morcovi şi am făcut un orez mai deştept...“.

APĂ, PĂMÂNT ȘI O ȚEAPĂ Numărul celor care și-au anunțat candidatura doar pentru spectacol sau pentru a obține puțină notorietate e mai mare decât în alți ani. Printre ei, Avram Iancu, înotător de cursă lungă (sus) și Cătălin Berenghi, „dacul” care s-a lupat cu mulsmanii cu carne de porc (jos)

Olteanul iute la mânie

Încă din iunie 2018, adunarea generală a Partidului Noua România (PNR) l-a desemnat pe preşedintele formaţiunii, Sebastian Popescu, drept candidat la alegerile prezidenţiale.

„Poate vă întrebaţi ce mi-a venit? N-am ce face acasă sau mi s-a urât cu binele? Am ce face acasă, slavă Domnului! Am ce mânca, dar îmi pare tare rău de ţara aceasta“, a declarant Popescu în fața membrilor PNR.

Sebastian Popescu este medic veterinar și se definește drept „oltean pur sânge, iute la mânie“.

Dacul dă peste bot

Inițiatorul unui protest împotriva construirii marii moschei în București, când a îngropat carne de porc în terenul pe care ar fi urmat a fi construit lăcașul de cult, Cătălin Berenghi a început să strângă semnături pentru a ajunge în cursa pentru Cotroceni.

Berenghi a fost luptător în Legiunea Străină și conduce o școală de ghizi montani. Sloganul său este „Hai să le dăm peste bot, să le arătăm că se poate“. Berenghi candidează din partea Partidului Dac.

Fanul lui Trump vrea în România

Un inginer care a emigrat în SUA la mijlocul anilor ’80, John Ion Banu, are ca obiectiv introducerea pedepsei cu moartea pentru corupție și crimă. În plus, vrea ca românii să poată deține arme.

În 2017, John Ion Banu a înființat Partidul Națiunea Română, sub deviza „Încredere, Unitate, Prosperitate“. A fost un admirator al lui Ronald Reagan, iar în 2016 a votat cu Donald Trump.

El este și fondatorul Ligii Româno-Americane din Florida, organizaţie ce reuneşte 5.000 români dintre cei aproape 200.000 care trăiesc în SUA.

Rivalii tandemului Barna-Cioloș

Un arădean stabilit în Norvegia acum zece ani, Dorin Dimitrie Stoichescu, vrea să candideze, are candidat la postul de premier și proiect de țară.

„În contextul politic actual, singura şansă reală a României este de a pune în aplicare urgent Proiectul de Ţară , elaborat de dr. Călin Georgescu. Acesta este primul obiectiv major al candidaturii mele la funcţia supremă în stat“, a anunțat Stoichescu.

Dimitrie Stoichescu, care a înregistrat la OSIM marca „Țeapa lui Dracula”

Va candida independent și și-a anunțat intențiile politice pe Facebook. Stoichescu se laudă că și-a câștigat banii în mod cinstit și, de șase ani, are drept de ședere permanentă în Norvegia.

Diaspora, chemată la vot

Una din noutățile majore de la alegerile prezidențiale din 2019 este modificarea sistemului de vot pentru românii din Diaspora, într-o încercare de a evita incidentele de la prezidențialele din 2014 și de la alegerile pentru Parlamentul European, din 2019. Astfel, Diaspora va beneficia de următoarele posibilități de a vota:

Vot prin corespondență. Totuși, doar puțin peste 20.000 de alegători s-au înregistrat pentru a vota în acest sistem.

Votul se deschide vineri și se închide duminică. Vineri se poate vota de la 12.00 la 21.00, iar sâmbătă și duminică de la 7.00 la 21.00.

Românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59.

Numărul secțiilor de votare va fi de circa 900, față de 441, la alegerile din 26 mai.

După aceste modificări, adoptate în grabă de Parlament, în iulie, mai muți diplomați au protestat, arătând că, tehnic, sunt inaplicabile sau vor crea dificultăți tehnice.

Costul estimativ al votului din Diaspora este de aproximativ 35 de milioane de euro, din care 10 milioane de euro este costul suportat de AEP pentru votul prin corespondență și buletinele de vot. Anii trecuți suma cheltuită pentru votul în Diaspora era în jur de 4 milioane de euro.

În 2014, emoția creată de românii din străinătate care stăteau la cozi uriașe pentru a vota și dintre care unii nici măcar nu au mai reușit să-și exercite acest drept a contribuit substanțial la mobilizarea anti-PSD.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.