Peste 50% din orașele României riscă retrogradarea. Ministrul Dezvoltării anunță reduceri salariale

O analiză a Ministerului Dezvoltării arată că 57 de municipii și 146 de orașe din România nu mai îndeplinesc criteriile minime de populație prevăzute de lege. Reclasificarea localităților ar putea duce la reduceri de posturi și salarii în administrațiile locale.
Ministerul Dezvoltării a finalizat analiza privind rangul localităților din România, în baza datelor oficiale ale ultimului recensământ și a Legii 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național.
Potrivit ministrului Cseke Attila, aproape jumătate dintre municipii și majoritatea orașelor din țară nu mai respectă pragurile minime de populație stabilite prin lege.
Peste 50% din orașele României riscă retrogradarea
„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice, bazată pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori”, a declarat ministrul Cseke Attila, vineri, la Sebeș, pentru Alba24.
O eventuală reclasificare administrativă, potrivit numărului real de locuitori, ar putea transforma unele municipii în orașe și o parte dintre orașe în comune.
Citește și: Școala a pierdut 1.000.000 de elevi și 35.000 de profesori în 20 ani. Cauzele unui dezastru național
Măsura ar avea efecte directe asupra organigramelor primăriilor, dar și asupra nivelului salariilor și indemnizațiilor.
Legea-cadru privind salarizarea personalului bugetar prevede că indemnizațiile primarilor și viceprimarilor se calculează în funcție de numărul de locuitori ai localității, raportat la salariul minim brut pe țară.
În plus, salariile angajaților din aparatul primăriei nu pot depăși indemnizația viceprimarului. Prin urmare, o localitate retrogradată ar fi obligată să ajusteze salariile și posturile conform noii categorii administrative.
Citește și: Un oraș cu peisaje superbe și trasee turistice rămâne fără localnici. De ce vor tinerii să plece?
Ministrul Cseke Attila a precizat că analiza este „strict profesională, realizată fără a lua în considerare niciun alt criteriu decât cele tehnice și legale”, fiind efectuată exclusiv pe baza datelor din Recensământul Populației.
Ministrul a recunoscut, totuși, că există „o diferență semnificativă între statutul administrativ actual și realitatea demografică reflectată în datele oficiale”.
Ce înseamnă retrogradarea unui oraș pentru localnici
Potrivit legislației în vigoare, trecerea unei localități la un rang superior, de exemplu, de la comună la oraș sau de la oraș la municipiu, se poate realiza doar la inițiativa autorităților locale, printr-o procedură care implică referendum local și aprobare parlamentară. În schimb, retrogradarea poate fi propusă atunci când se constată că o localitate nu mai îndeplinește criteriile legale.
Deși legea nu prevede un mecanism automat de schimbare a rangului, Ministerul Dezvoltării monitorizează periodic indicatorii demografici și poate propune Guvernului inițierea unui proiect de lege de reclasificare.
Potrivit surselor din minister, principalele motive pentru care astfel de măsuri nu au fost aplicate până acum sunt de natură politică și economică.
Retrogradarea unui oraș la statut de comună este percepută negativ de populație și poate afecta accesul la programe de finanțare guvernamentală sau europeană, motiv pentru care astfel de decizii au fost amânate ani la rând.