Ghinea îl acuză pe Boloș că a mințit. Replica lui Boloș: Contracte de 8,5 mld. euro, datorită mie

DE Andrei Mocanu | Actualizat: 03.09.2021 - 11:43
Replica lui Boloș: Contracte de 8,5 mld. euro, datorită mie. Foto: pagina FB Marcel Boloș

Ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea a scris, într-o postare în care se laudă cu fonduri europene suplimentare pentru spitale, că predecesoru său Marcel Boloș ar fi făcut promisiuni mincinoase. Marcel Boloș arată unde minte Cristian Ghinea.

SHARE

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat joi că România va primi noi fonduri europene de 483,8 milioane euro pentru dotarea spitalelor, centrelor sociale și școlilor, în criza COVID-19 și pentru proiecte din energie, din mecanismul REACT-EU.

„Am primit aseară confirmarea Comisiei Europene. Suma asta va merge la proiecte din Programul de Infrastructură Mare, și anume cele destinate sănătății în context COVID, plus cele pe eficiență energetică și energie regenerabilă. Vor mai urma și alte aprobări de finanțări suplimentare din REACT-EU, în total 1,32 miliarde euro pentru anul 2021”, a scris Cristian Ghinea. 

Demnitarul nu a ratat ocazia pentru a-l mai critica încă o dată pe fostul ministrul al Fondurilor Europene Marcel Boloș, pe care l-a acuzat că a mințit. 

„Fostul ministru Marcel Boloș făcuse promisiuni în campania electorală de 3,28 miliarde de euro din REACT EU și asta, prin acte normative inițiate de MFE. Adică mai mult decât dublu față de ce stabilise Comisia Europeană. Adică o sumă enormă, fără justificare, promisă prin OUG. Din burtă, pentru că urma campania.

Mai mult, nicio structură din cadrul ministerului nu a fost consultată sau implicată în punerea în aplicare sau în elaborarea actelor oficiale care prevăd alocări bugetare prin intermediul acestui instrument. Practic, nu a existat vreo fundamentare pentru oricare dintre măsuri”, a afirmat Cristian Ghinea.

CITEȘTE ȘI: Miniștrii USR evită să-l atace pe Cîțu: tăcere pe Facebook, Teleman scrie că este „bine intenționat”

Fonduri europene pentru pandemie, aprobate în decembrie 2020

Marcel Boloș, fostul ministru al Fondurilor Europene, a răspuns acuzațiilor actualului ocupant al acestei funcții, și a explicat că Cristian Ghinea a semnat, datorită celor 60 de măsuri lansate pe perioada mandatului lui Boloș, contracte în valoare de peste 8,5 miliarde de euro. 

„Am citit cu o oarecare surprindere postarea domnului Cristian Ghinea care îmi reproșa printre altele că am facut «promisiuni electorale», în anul 2020, în plină pandemie, atunci când nevoile din sănătate, criza cu care se confruntau IMM-urile, șomajul tehnic și multe alte probleme din societatea romanească aveau nevoie de îndată de intervenția  fondurilor europene așa cum a înțeles însăși Comisia Europeana să facă prin măsurile pe care le-a adoptat.

Vreau să ămuresc un lucru foarte simplu care am crezut că s-a înteles: Nu am făcut nimănui nici o «promisiune electorală» și nici nu am vândut vreo «gogoașa electorală», asa cum în repetate randuri susține domnul Ghinea Cristian, ci mi-am facut datoria, în plină pandemie, în calitate de ministru, pentru a raspunde cât mai bine unor nevoi care au afectat întreaga societate romanească”, a menționat Marcel Boloș, într-un răspuns transmis Newsweek România.

Fostul ministrul al Fondurilor Europene a menționat că nu putea aștepta și să spună că prin fonduri europene nu există nici o soluție de finanțare la nevoile pandemiei, „ci trebuie să asteptăm până când Regulamentele Comisiei Europene se vor aproba.”

„Această aprobare a avut loc într-adevar, în data de 23 decembrie 2020, ultima mea zi ca ministru al fondurilor europene, prin Regulamentul UE nr.2221/2020, care operaționaliza instrumentul REACT EU. Ce ar fi însemnat ca de abia atunci Guvernul României să operaționalizeze implementarea măsurilor pe sănătate, mediul de afaceri și/sau somajul tehnic…. cred că acest lucru era mult prea târziu.

Pentru a lămuri lucrurile aș vrea să explic în termeni extrem de simpli care a fost mecanismul gândit de Comisia Europeana pentru ca statele membre să poată interveni în rezolvarea problemelor cu care se confruntau în plină pandemie și pe care Romania l-a aplicat pentru a interveni prompt în sectorul sanitar, social și economic având în vedere nevoile cu care ne-am confruntat.

Iată pașii simplii pe care i-am parcurs:

Pasul 1: Comisia Europeana a aprobat în lunile martie, respectiv aprilie pachetul de regulamente CRII și CRII+ (REGULAMENTUL (UE) 2020/460 și REGULAMENTUL (UE) 2020/558) prin care statele membre puteau să modifice programele operaționale pentru a putea aloca și cheltui banii banii necesari pentru nevoile cu care se confruntau în plină pandemie.

Așa s-a modificat și în Romania, în cursul anului 2020, Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 pentru nevoile din sănătate și învățământ pentru suma de 1,2 mld euro, așa s-a modificat Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020 pentru sprijinirea somajul tehnic cu suma de 300 milioane euro, asa s-a modificat și suplimentat Programul Operational Competitivitate (POC) 2014-2020 pentru care s-a suplimentat bugetul cu suma de 500 mil euro și s-a aprobat un program destinat IMM-urilor în valoare de 1 miliard de euro.

Toate aceste modificări au fost precedate de ordonanțe de urgență ale Guvernului Romaniei pentru că nu-i așa, banii din fonduri europene aferente tuturor sectoarelor, nu pot sta chiar in pixul ministrului fondurilor europene, ci este nevoie de o decizie asumată la nivel de Guvern tocmai din pricina întârzierilor firești ale proceselor legislative de aprobare a  Regulamentelor Europene.

Mai mult, aceste Ordonanțe de Urgență erau utile deoarece asigurau cadrul legal necesar pentru a implementa mecanismul de supracontractare, ca mecanism tranzitoriu, pana la aprobarea suplimentării fondurilor de catre UE prin Regulamentul REACT-EU.

Pasul 2: Au fost adoptate reglementarile legale, așa cum am menționat, pentru mecanismele de supracontractare prin Ordonanțe de Urgență ale Guvernului României cu care se lucrează și în prezent.

Acestea erau mai mult decât necesare deoarece suplimentarea fondurilor europene prin aprobarea Regulamentului REACT-EU s-a produs în decembrie 2020, iar proiectele aveau nevoie înainte de acest termen de resurse naționale mobilizate, care urmau ulterior a fi decontate și care asigurau mecanismele de implementare a proiectelor de dotare a spitalelor cu echipamente medicale, a școlilor cu tablete, de sprijinire a sectorului economic cu subvenționarea șomajului tehnic și acordarea de grant-uri pentru capital de lucru.

Pasul 3: Sumele supracontractate pe seama cadrului legal creat urmau să fie acoperite fie din alocările bugetare suplimentare disponibile urmare a aprobării Regulamentul REACT EU pentru care România putea să facă modificările de program necesare începând încă din luna decembrie 2020, ori acest lucru întamplandu-se de-abia în luna septembrie 2021, la 9 luni distantă, fie din sumele încă necheltuite la nivelul programelor operaționale 2014-2020, care se ridică la suma de aproximativ 12 miliarde de euro până la 31 decembrie 2023”, arată Marcel Boloș. 

CITEȘTE ȘI: VIDEO Aventurile lui Van Damme în România: petrecere cu Dani Mocanu, beție în taxi, bătut în baruri

Am lucrat îndeaproape cu autoritățile de management

Fostul ministru menționează că nu putea fi finanțate din REACT EU „promisiuni sau gogosi electorale”, în anul 2020, în condițiile în care direcțiile de finanțare ale Comisiei Europene erau clar definitie pentru sănătate, sprijinirea mediului de afaceri, respectiv a IMM-urilor, plata somajului tehnic și alte probleme de natură socială cu care s-a confruntat societatea în plină pandemie nu poate decât să îți lase un gust amar despre paradigma și felul în care poate fi socotită acțiunea de a răspunde în calitate oameni de stat nevoilor societății.

„A spune ca nu m-am consultat cu nimeni din minister pentru modificarea programelor operaționale ca urmare a aprobarii Regulamentului REACT EU în data de 23 decembrie 2020 cand eu deja eram plecat din ministerul fondurilor europene ridică iarăși un mare semn de întrebare și o evidentă dovadă că adevarul iese intotdeauna la iveală.

Nu am condus singur ministerul, ci am lucrat îndeaproape cu autoritățile de management și toate structurile, reușind prin 9 modificări de programe operaționale să operaționalizăm fondurile europene, care în plină pandemie au fost în anul 2020 pe buzele tuturor. Mărturie a consultărilor și discuțiilor stau întalnirile în format videoconferință pe care le-am avut cu reprezentanții directoratelor generale din cadrul CE, cu domnul Comisar European Johannes Hahn, alături de mine fiind întodeauna colegii din Ministerul Fondurilor Europene, cărora le mulțumesc pentru echipa pe care am facut-o și pentru abordarea proactivă din perioada pandemiei transpusă în măsuri concrete pentru oameni și societate, oferind soluții de finanțare rapidă într-u context extrem de dificil”, afirmă fostul ministru al Fondurilor Europene.

Acesta a insistat asupra faptulu că Cristian Ghinea se laudă acum cu contracte semnate datorită lui Marcel Boloș.

„Mă bucur că situația încurcată lasată de mine la ministerul fondurilor europene, chiar dacă dânsul mă critică des, reprezintă motive de laudă pentru domnul Cristian Ghinea, semnând contracte de finanțare în cadrul celor 60 de măsuri lansate pe perioada mandatului în valoare de peste 8,5 miliarde de euro.

Mă bucură faptul că a continuat măsurile bune inițiate anul trecut, dar nu pot să nu remarc faptul că prezintă ca titlu de glorie aprobarea unei modificări de program în luna septembrie 2021, când regulamentul permiteau modificarea acestora din 23 decembrie 2021, în condițiile în care raportările Comisiei Europene, arată că doar România și Irlanda nu își aprobaseră modificări de programe.

Mai mult în prezent, 25 de state membre deja au făcut și au început să își consolideze bugetele naționale cu decontări din cheltuielile generate prin măsurile luate în timpul crizei pandemice”, a replicat Marcel Boloș.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.