Acţiunea în contencios administrativ are ca prim efect suspendarea aplicării acestui document, caz în care conducerea armatei ar fi preluată de un adjunct al actualului șef de Stat Major. În orice caz, este încă un episod în războiul în care sunt implicate palatele Victoria şi Cotroceni.
În ultima ședință CSAT din anul trecut, Ministerul Apărării a venit cu o nouă propunere pentru postul de șef al Statului Major General al Armatei, în condițiile în care mandatul lui Nicolae Ciucă expira la 31 decembrie. Ministrul Gabriel Leș i-a propus președintelui Klaus Iohannis să-l numească în acest post pe generalul Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și la Uniunea Europeană.
Citește și Decretul care prelungește mandatul generalului Ciucă, publicat în Monitorul Oficial
Șeful statului nu a fost însă de acord cu această propunere - invocând motive de legalitate - și a anunțat că a semnat un decret prezidențial prin care îi prelungește cu un an mandatul actualului șef al Statului Major, Nicolae Ciucă. Imediat după decizia președintelui Iohannis, premierul Viorica Dăncilă declara în ședința de guvern că există premisele unui conflict de natură constituțională, sugerând că s-ar putea adresa CCR.
Citește și PSD a încercat să schimbe șeful Statului Major al Armatei printr-o
Însă până la urmă, Guvernul a decis să atace decizia în contencios administrativ, ceea ce s-ar putea dovedi mai eficient în lupta politică dintre cele două palate, Victoria și Cotroceni. Pe perioada judecării acestui act în contencios administrativ, ar trebui suspendat decretul, așa se întâmplă de obicei în spețe judecate în contencios administrativ. Plângerea ar urma să fie depusă marți sau miercuri, potrivit Digi24.
Cei din Executiv ar putea cere anulare sau suspendare a decretului - au posibilitatea să aleagă între aceste două opțiuni.
