Cum a trecut nevăzută de radar drona rusească căzută la Galați? România schimbă strategia apărării aeriene
Incidentul cu drona rusească prăbușită la Galați a scos la iveală o vulnerabilitate serioasă în apărarea aeriană a României. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat că drona nu a fost observată de radar, din cauza altitudinii foarte joase de zbor.
Ultimele atacuri ale Rusiei la granița României au scos la iveală neadaptarea țării noastre la noile realități ale războiului, deși conflictul din Ucraina se desfășoară deja de 5 ani. Deficiențele capacităților actuale de supraveghere a spațiului aerian românesc a fost confirmat oficial de la vârful Ministerului Apărării.
Cum a trecut nevăzută de radar drona rusească căzută la Galați? România schimbă strategia apărării aeriene
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat că drona care a survolat zona Galați nu a fost detectată de radarele Armatei Române, deoarece zbura la o altitudine extrem de joasă, iar radarele noastre văd "mai sus".
"Drona de la Galați nu a fost văzută pe radar. Pentru că era la 50 de metri. Radarele noastre vedeau de la o altitudine mai mare", a declarat Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale.
Noua amenințare vine de jos, nu din înaltul cerului
Potrivit ministrului, actuala arhitectură de apărare aeriană a României a fost concepută într-o perioadă în care principalele riscuri veneau din zona aeronavelor clasice, rachetelor sau altor ținte care evoluau la altitudini ridicate. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, realitatea de pe câmpul modern de luptă s-a schimbat radical.
Astăzi, pericolul vine tot mai des de la drone mici, rapide, greu de detectat și capabile să zboare la altitudini foarte joase, inclusiv prin culoare naturale create de relief, unde semnalul radar este afectat.
"Armata Română a fost gândită să protejeze spațiul aerian la altitudini mai mari. Astăzi, pericolul vine și mai jos, cu obiecte mici, cu suprafață de reflexie redusă. De multe ori, semnalul nu mai ajunge la sursă, pentru că se izbește de un deal sau de un munte, iar ținta este foarte mică", a declarat Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale.
România schimbă strategia apărării aeriene
După incidentul de la Galați, Ministerul Apărării spune că procesul de adaptare a început deja. Unele sisteme antiaeriene au fost repoziționate, altele noi au fost introduse în zone considerate vulnerabile, iar planul de înzestrare militară include acum soluții dedicate exclusiv combaterii dronelor.
"De acum, ceea ce am pus în sistem în ultimele luni înseamnă, în primul rând, că vedem aceste drone", a declarat Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale.
Ministrul a precizat că o parte dintre noile capabilități vor intra în dotare în 2027, iar alte sisteme vor ajunge în România în 2028, într-un context în care cererea globală pentru tehnologie anti-dronă este uriașă.
"Nu doar noi. Toate țările au făcut același lucru, dar producția acestor sisteme nu ține pasul cu cererea. Din scenariile pe care înainte nu le acopeream, câteva în plus sunt acoperite astăzi", a declarat Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale.
Ministrul a descris episodul de la Galați drept o "bornă majoră" în regândirea apărării aeriene, subliniind că, deși riscul nu poate fi eliminat complet, România acoperă deja scenarii care până recent rămâneau vulnerabile.
