Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă acum, trebuie să ne uităm la ce a fost în trecut. Istoria se repetă iarcConcesiile din München 1938 par că revin din nou în negocierile SUA-Ucraina în anul 2025, scrie Politico.eu.
Concesiile din Munchen 1938 revin în negocierile SUA-Ucraina din 2025. Zelenski: Nu părăsim Donbasul
Paralela dintre cedarea Sudetenlandului în 1938 și presiunile actuale asupra Ucrainei a devenit un punct central al dezbaterilor din capitalele occidentale.
Atunci, Cehoslovacia și-a pierdut rețeaua de fortificații, iar Germania nazistă a ocupat restul țării fără rezistență. Astăzi, temerile sunt că o eventuală cedare a regiunii Donbas ar putea submina decisiv apărarea Kievului.
„Este crucial ca Europa să nu transforme acest moment într-un alt München sau Yalta”, a declarat Tomáš Kopecký, comisarul guvernului ceh pentru reconstrucția Ucrainei, pentru Politico.
Citește și: Summit-ul de la Casa Albă s-a încheiat. Trump: „În două săptămâni știm de-o fi pace sau război”
Putin vrea teritorii din Ucraina cu orice preț
Donald Trump ar fi sugerat că Vladimir Putin ar putea accepta un acord de pace dacă Ucraina cedează provinciile Donetsk și Luhansk. Rusia controlează aproape întreaga provincie Luhansk și trei sferturi din Donetsk.
Foto: Profimedia images
În replică, Volodimir Zelenski a fost categoric: „Nu vom părăsi Donbasul. Nu putem face acest lucru. Donbasul este pentru ruși o rampă de lansare pentru o nouă ofensivă viitoare”.
Citește și: De ce Putin nu s-a dus deloc la toaletă în Alaska? Gărzile de corp au umbat cu pungi după el
Analiștii militari avertizează că orice concesii teritoriale ar putea fragiliza serios apărarea Ucrainei. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Kremlinul cere predarea așa-numitei „centuri fortăreață”, un sistem defensiv întărit pe parcursul a 11 ani.
„Ucraina a petrecut ultimii 11 ani investind timp, bani și eforturi în consolidarea centurii de fortărețe”, a precizat institutul.
Dacă linia defensivă din Donbas ar fi abandonată, Rusia și-ar muta frontul cu circa 80 de kilometri spre vest, amenințând direct orașe precum Harkov și Dnipropetrovsk.
„Dacă astăzi părăsim Donbasul, fortificațiile noastre, terenul nostru, înălțimile pe care le controlăm, vom deschide în mod clar o capă de pod pentru pregătirea unei ofensive rusești”, a avertizat Zelenski.
Putin, dispus să trimită la moarte aproape 2.000.000 de ruși pentru o bucată de pământ
Ministerul britanic al Apărării estimează că Moscova ar avea nevoie de peste patru ani de lupte și ar suferi pierderi de 1,9 milioane de soldați pentru a cuceri complet teritoriile anexate ilegal.
Totuși, un armistițiu în condițiile impuse de Rusia ar putea oferi acesteia „un punct de lansare mult mai avantajos pentru o ofensivă viitoare”.
Istoricii ucraineni fac apel la lecțiile trecutului.
„Fără garanții de securitate, înghețarea războiului înseamnă un al doilea München 1938”, a declarat Olexiy Haran, profesor de politică comparată la Universitatea Națională din Kiev-Mohyla. La rândul său, istoricul Yaroslav Hrytsak a avertizat că riscurile merg dincolo de un „nou München”: „Este și momentul de la Yalta”.
În viziunea sa, cedarea Donbasului ar permite Moscovei să decidă „soarta oamenilor care trăiesc în fostele țări din blocul sovietic”, repetând scenariile de dominație impuse de marile puteri asupra statelor mai mici.
Este o referire la presupusele garanții de securitate pentru Kiev, despre care negociatorul lui Trump pentru războiul din Ucraina, dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff, a spus că sunt similare cu prevederile articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea comună – deși Trump a exclus în repetate rânduri aderarea Ucrainei la alianța atlantică, mult mai fiabilă.
Haran a susținut că „dacă semnăm un acord de încetare a focului sau chiar organizăm alegeri fără garanții de securitate, Putin ar putea relua agresiunea chiar a doua zi”. Un astfel de acord, a spus el, ar „recunoaște de facto controlul Rusiei asupra teritoriilor ucrainene pentru o perioadă nedeterminată” și ar repeta greșelile din 1938, când concesii făcute unui agresor nu au făcut decât să provoace o escaladare a conflictului.
Există și un element uman în schimbarea granițelor.
Europa are o lungă experiență în acest sens. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, germanii și sovieticii au impus programe masive de curățare etnică populațiilor capturate. În 1945, milioane de etnici germani au fost expulzați din Cehoslovacia și Polonia.
Dacă Ucraina va fi forțată să cedeze întreg Donbasul Rusiei, a argumentat Hrytsak, acest lucru va da Moscovei dreptul de a „decide soarta oamenilor care trăiesc în fostele țări din blocul sovietic”.
Acest lucru se va face împotriva voinței populației locale, a adăugat el, „folosindu-se doar de statutul unui stat mare și puternic care are dreptul de a domina statele mai mici și mai slabe”.
Deferență față de Moscova
Diplomații și guvernele din flancul estic al NATO avertizează că Rusia încearcă să folosească negocierile de pace pentru a obține un avantaj strategic pe care nu a reușit să-l câștige pe câmpul de luptă, în ciuda a trei ani și jumătate de lupte sângeroase care i-au costat peste un milion de victime.
„Rusia este probabil conștientă că în prezent nu dispune de capacități militare suficiente pentru a-și atinge obiectivele maximaliste doar pe câmpul de luptă”, a scris agenția de informații a Letoniei în ultimul său raport.
În schimb, Moscova „încearcă să forțeze Ucraina să facă concesii prin diverse măsuri de influență”. Totuși, în ciuda îngrijorărilor legate de predarea Ucrainei de către Trump către Putin, există diferențe notabile între 2025 și 1938.
Când s-a ajuns la acordul privind Sudetenland, Cehoslovacia nu a fost invitată la masa negocierilor. De această dată, Zelenski s-a deplasat la Casa Albă pentru a discuta cu Trump și a clarificat că dorește un armistițiu bazat pe linia actuală a frontului dintre forțele ucrainene și ruse.
Unii oficiali europeni rămân prudenți în privința optimismului că SUA nu vor trăda Europa.
„Nu cred că se va întâmpla acest lucru”, a declarat Kopecký, trimisul special al Cehiei în Ucraina, subliniind că Trump poartă discuții cu Zelenski și cu aliații europeni.
„Nu așa arătau Münchenul și Yalta.”
