Competitorii care contează în cursa pentru Președinția României

DE Mircea Marian | Actualizat: 01.11.2019 - 08:50
Kelemen Hunor încearcă să-și salveze reputația și voturile, afectate de cooperarea cu PSD, afișând 
o imagine de hipster - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

Chiar dacă, în cursa pentru Cotroceni, bătălia este pentru locul II, iar ocupantul locului I este destul de clar, există mai mulți candidați care influențează jocul electoral. Unii contează doar pentru că pot crea dificultăți celor din fruntea listei – așa numiții „iepurași“.

SHARE

Newsweek România prezintă un scurt sumar al modului în care principalii actori și-au jucat șansele în această campanie.

Klaus Iohannis

Actualul șef al statului n-a riscat nimic în această campanie, a avut apariții publice atent gestionate, nu a atacat USR-ul și s-a limitat să se lupte cu guvernarea PSD.

A avut puține ieșiri în afara Capitalei, nu a dat interviuri, nu a participat la dezbateri televizate și a lăsat mașinăria PNL să se ocupe de campanie.

S-a poziționat clar cu două obiective: actor extern (vizita la Casa Albă l-a detașat de toți ceilalți concurenți) și critic al executivului social-democrat.

A refuzat să mai semneze vreun decret de numire a unui ministru din cabinetul PSD, chiar și atunci când CCR i-a impus asta.

Căderea guvernului Dăncilă poate fi contabilizată ca un succes electoral pentru Iohannis.

Viorica Dăncilă

După lupte interne dure, PSD s-a mobilizat până la urmă în spatele premierului, pentru a evita riscul ca acest partid să nu aibă candidat în turul II. Gabriela Firea, un critic constant al lui Dăncilă, a plimbat-o prin Capitală, în vizită la centre medicale pentru săraci.

Demiterea guvernului, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, i-a permis lui Dăncilă să joace rol de opozant și să ironizeze incapacitatea celor care au dat-o jos din funcție de a oferi o alternativă.

Deși nu mai poate emite ordonanțe de urgență, fiind demisă, Dăncilă continuă să distribuie bani către autoritățile locale – mai ales către primăriile PSD - prin hotărâri de guvern. A fost, probabil, candidatul cu cele mai frecvente deplasări în afara Bucureștiului.

Dan Barna

Liderul USR pare să fi primit o lovitură dură după ce Rise Project a scris despre afacerile sale cu fonduri europene, între 2008 și 2015.

DNA a anunțat că deschide o anchetă in rem – adică în legătură cu faptele, nu cu persoanele – după dezvăluirile Rise Project. Aliatul USR, PLUS, a fost absent în cea mai mare parte a campaniei prezidențiale.

Organizația USR București l-a ignorat și, în pofida recomandărilor conducerii centrale, a organizat un referendum în care a decis să susțină candidatura lui Nicușor Dan la funcția de primar general, o decizie care a creat discuții atât în USR, cât și în relația cu PLUS.

Dan Barna a fost un adept ferm al anticipatelor, dar, până la urmă, a decis să voteze guvernul Orban.

„Prefer să rămână Dăncilă încă trei luni decât să se întoarcă Ponta și Tăriceanu“, spunea Barna, la o discuție cu activiștii USR. Ulterior, el pare să-și fi schimbat opinia și să fi căzut de acord cu Dacian Cioloș, care a susținut că prioritatea este înlăturarea guvernului PSD.

Theodor Paleologu

Candidatul PMP are ca obiectiv obținerea unui scor peste cel al formațiunii care-l sprijină – 6,21% a fost rezultatul PMP la europarlamentarele din 26 mai 2019.

Pe Paleologu nu pare să-l fi afectat electoral faptul că, în plină precampanie, Traian Băsescu, cel care l-a susținut să candideze, a primit verdict de colaborator al Securității.

De la bun început, candidatul PMP a arătat că vizează voturile USR: într-un gest ostentativ și aparent prietenos, a semnat pentru candidatura lui Dan Barna.

USR i-a răspuns prin interpuși, care l-au criticat dur, inclusiv în legătură cu faptul că tatăl său, Alexandru Paleologu, și-a mărturisit colaborarea cu Securitatea.

Deși nu există studii sociologice care să arate care este bazinul electoral al lui Paleologu, cel mai probabil el contribuie la reducerea șanselor lui Barna de a ajunge în turul II.

 

Iohannis a avut doar apariții publice
atent gestionate, nu a atacat USR-ul și
s-a limitat să se lupte cu guvernarea PSD

 

Mircea Diaconu

Fostul europarlamentar s-a trezit că, în plină campanie, susținătorii săi, ALDE și Pro România, se ceartă în legătură cu soarta guvernului Orban.

„Ca să fie limpede, noi reconfirmăm, dacă mai era nevoie, că Mircea Diaconu este candidatul nostru pentru funcția de președinte al României (...) Nu ştiu dacă mai avem acelaşi candidat la preşedinţie ca dl. Ponta“, a scris senatorul ALDE, Varujan Vosganian.

Candidatura lui Diaconu o afectează pe Dăncilă și-i diminuează șansele de a intra în turul II. Conflictele dintre ALDE și Pro România i-au redus însă susținerea electorală. El încearcă să imite, palid, candidatura actorului Volodimir Zelenski, care a ajuns președintele Ucrainei.

Alexandru Cumpănașu

Părintele live-urilor pe Facebook, unde strânge zeci de mii de vizualizări, este și el o problemă pentru Viorica Dăncilă, de la care cel mai probabil că ia voturi. Campania sa, împotriva „clanurilor“ și a „sistemului“, a fost ignorată de contracandidații săi.

Doar Andrei Caramitru, care a acționat ca un vârf de lance, neofi-cial, al USR, i-a contracarat pe el și pe Diaconu: „Securiști cu acte, oameni de paie. Dar independenți cică! Nu de la PSD. Nu nu!“.

Dacă va obține un scor peste 3%, AEP îi va deconta lui Cumpănașu cheltuieli de campanie de până la zece milioane de dolari.

Kelemen Hunor

Liderul UDMR nu pare că dorește să întrerupă tradiția acestei formațiuni, care are candidat la președinție din 1996. A votat pentru moțiunea de cenzură, încercând să arate că se leapădă de guvernarea Dăncilă.

„Nu a fost o treabă ușoară“, a spus Kelemen Hunor, întrebat fiind de ce a susținut executivul PSD.

În campanie a evitat însă obișnuitele mesaje naționaliste, iar presa l-a ignorat. Oamenii săi au rămas însă în structurile executive, începând cu Laszlo Borbely, consilier de stat al premierului și șeful departamentului pentru dezvoltare durabilă.

Ramona Ioana Bruynssels

Candidata lui Dan Voiculescu nu a ieșit cu nimic în evidență până la punctul la care Newsweek România a publicat o serie de înregistrări în care se plângea că Dan Voiculescu îi ia banii.

„Eu în aceste momente sunt într-o extrem de mare răfuială cu profesoru’ și cu restu’, contul campaniei este pe zero barat, el încearcă și pune în practică șantaje și alte chestii ca să poată să mă facă pe mine să pun mai departe nu știu câte sute de mii vrea el... nu se va întâmpla acest lucru. Se prea poate ca astăzi să se ia anumite decizii. Ok?

Nu știu cum se finalizează acest conflict, i-am rugat să-mi plătească oamenii din campanie pentru că erau bani. Banii s-au dus pe alte chestii, pe care nu le știu“, spune ea, într-o discuție.

După apariția acestor înregistrări, ea a transmis un punct de vedere în care nu neagă autenticitatea lor: „Referitor la informațiile apărute în presă, voi discuta cu avocații pentru a afla care este cea mai bună modalitate pentru a verifica legalitatea și corectitudinea integrală a unor pasaje înregistrate“.

Citește analiza integrală despre campania electorală pentru alegerea președintelui României

 

ANALIZĂ. Campania electorală: bătălia pentru locul II

Dăncilă și Barna își dispută locul în finala cu Iohannis

Orice președinte vrea să fie și premier

Politica externă, o temă ratată în campanie

Când votăm. Unde votăm

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.