Curent în România dublu ca-n Franța. Cum un gol energetic între Austria și Ungaria scumpește energia
De ce România plătește curentul la preț dublu față de Franța, este o întrebare pe buzele a multor români. La mijlocul lunii octombrie, prețul curentului a ajuns la 188 de euro/MWh, în timp ce în vestul Europei se menține sub 100 de euro/MWh. Specialiștii vin cu o explicație.
Dacă Europa de Vest beneficiază de o rețea energetică bine interconectată, țările din Europa Centrală și de Sud-Est suferă de deficiențe majore de infrastructură, ceea ce se traduce în costuri mai mari în factura de energie.
Practic, lipsa unor linii de transport de înaltă capacitate între Slovacia, Austria și Ungaria împiedică energia ieftină din vest să ajungă în est, iar asta face ca prețul curentului electric să fie chiar mai mare în România decât în Franța.
De ce România plătește curentul la preț dublu față de Franța
„Este un coridor cu o lungime sub 50 de kilometri între Austria și Slovacia, Austria și Ungaria, care face ca în prezent să nu avem o piață comună a Uniunii Europene în plan energetic, ci o piață fracturată între Europa Centrală și de Est și Europa de Sud-Est, unde se află România, Ungaria, Bulgaria și Grecia”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Energiei.
În lipsa acestei legături, energia produsă la costuri mici în vestul Europei rămâne blocată acolo, iar țările din est, cum e de pildă România, sunt nevoite să cumpere curent la prețuri aproape duble.
Citește și: Facturile la energie vor continua să crească. Cât vom plăti în plus
România, printre cele mai scumpe piețe de energie
Potrivit datelor europene, în luna octombrie energia electrică livrată în România s-a tranzacționat la 188 de euro/MWh, în timp ce în Franța, Germania sau Țările de Jos prețurile s-au menținut sub pragul de 100 de euro/MWh.
„În Austria putem observa că lipsesc liniile roșii – cele cu capacitate mare de transport. De asemenea, lipsește o legătură directă între Slovacia și Austria. Toate acestea duc la costuri uriașe în sud-estul Europei”, arată o analiză Antena 3.
Citește și: Jumătate din factura la energie electrică sunt taxele. Ce se întâmplă cu preţurile?
Cauza, mereu aceeași - lipsa de investiții și infrastructură energetică învechită
Fostul premier belgian Yves Leterme a recunoscut că Uniunea Europeană nu a investit suficient în modernizarea sistemelor energetice.
„Nu am investit suficient în reglementări, dar nici în infrastructură fizică pentru a realiza conexiunile, pentru a face distribuție”, a spus Leterme.
Până la dezvoltarea acestor coridoare energetice, România se bazează pe propria producție și pe capacitățile de stocare, însă ambele domenii au întârzieri considerabile.
România negociază menținerea centralelor pe cărbune
În contextul deficitului energetic, autoritățile de la București discută cu Comisia Europeană posibilitatea de a menține temporar în funcțiune termocentralele pe cărbune.
„Puteam să fim un hub energetic pentru Europa, dar acum avem un deficit și importăm energie, deși aveam capacități semnificative. Unele au fost închise în grabă, fără o strategie clară”, a declarat Nicolae Badea, expert al Centrului de excelență SWISS.
În paralel, guvernul caută surse de finanțare pentru proiecte de stocare a energiei regenerabile, astfel încât producția în exces din timpul zilei să poată fi utilizată seara, când consumul este maxim.
