Berlinul și Parisul, „în război” pe tema achiziției armelor SUA pentru Kiev din împrumutul de 90.000.000.000 €

Germania și Olanda sunt în total dezacord cu Franța în privința modului în care Ucraina ar trebui să folosească împrumutul de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană pentru apărare, în special în ceea ce privește posibilitatea achiziționării de armament american, relatează Politico.eu.

Berlinul și Parisul, „în război” pe tema achiziției armelor SUA pentru Kiev din împrumutul de 90.000.000.000 €

Țările UE au convenit asupra acestui ajutor esențial pentru Kiev la summitul Consiliul European din decembrie, însă condițiile formale ale finanțării urmează să fie negociate în continuare, în baza propunerii prezentate miercuri de Comisia Europeană. Tocmai aceste negocieri au declanșat tensiuni majore cu Parisul.

Franța conduce o campanie intensă pentru a împiedica direcționarea fondurilor europene către companii din Statele Unite, pe fondul unei rupturi tot mai evidente în relația transatlantică.

Citește și: Politico: Sfârșitul „pauzei de istorie”. Europa intră în cel mai periculos an de după Războiul Rece

Președintele francez Emmanuel Macron susține acordarea unui tratament preferențial industriei de apărare din UE, chiar dacă acest lucru ar putea limita capacitatea Ucrainei de a cumpăra rapid echipamente militare necesare pe front.

Majoritatea statelor membre, conduse de guvernele de la Berlin și Haga, consideră însă că Kievul trebuie să aibă libertate mai mare în utilizarea fondurilor pentru a-și consolida apărarea, inclusiv prin achiziții din afara UE. Poziția acestora reiese din documente de poziție consultate de Politico.eu.

Citește și: Liderii UE au convenit acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro Ucrainei

Diviziuni accentuate în alianța transatlantică

Disputa survine după ani de dezbateri privind includerea Statelor Unite în programele europene de achiziții militare. Tensiunile s-au amplificat în contextul în care administrația președintelui american Donald Trump a amenințat recent cu o posibilă preluare militară a Groenlandei.

Criticii poziției Parisului avertizează că impunerea unei clauze stricte de tip „Cumpărați produse europene” ar putea afecta grav capacitatea Ucrainei de a se apăra în fața Rusiei.

„Ucraina are nevoie urgentă și de echipamente produse de țări terțe, în special sisteme de apărare aeriană și interceptori produși în SUA, muniție și piese de schimb pentru F-16 și capacități de atac profund”, a scris guvernul olandez într-o scrisoare adresată celorlalte state UE.

Deși majoritatea țărilor UE, inclusiv Germania și Țările de Jos, susțin o clauză generală de tip „Cumpărați produse europene”, doar Grecia și Cipru sprijină activ inițiativa Franței de a limita schema exclusiv la firmele din UE. Cele două state mențin în prezent o poziție neutră, în contextul rolului lor în președinția rotativă a Consiliului UE.

90 de miliarde de euro pentru Kiev

Luna trecută, liderii UE au convenit emiterea unei datorii comune de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, după ce Belgia și alte state au blocat un plan separat de utilizare a activelor statului rus înghețate. Potrivit a doi diplomați UE, peste două treimi din această finanțare ar urma să fie direcționată către cheltuieli militare, nu către sprijin bugetar.

Cu doar câteva zile înainte de prezentarea oficială a planului Comisiei, capitalele UE încearcă să influențeze cele mai sensibile elemente ale schemei de finanțare.

Germania s-a delimitat clar de poziția Franței, cerând deschiderea achizițiilor către firme din țări non-UE. „Germania nu susține propunerile de limitare a achizițiilor din țări terțe la anumite produse și este îngrijorată că acest lucru ar impune restricții excesive Ucrainei în ceea ce privește apărarea sa”, a transmis guvernul de la Berlin.

Olanda a mers și mai departe, propunând alocarea a cel puțin 15 miliarde de euro pentru achiziția de armament străin indisponibil pe termen scurt în Europa. „Industria de apărare a UE nu este în prezent în măsură să producă sisteme echivalente sau să o facă în termenul necesar”, se arată în documentul olandez.

Germania, avantajată indirect

Deși respinge cererea Franței privind preferința exclusivă pentru firmele europene, Berlinul a propus totuși acordarea unui tratament preferențial companiilor din statele care au oferit cel mai mare sprijin financiar Ucrainei. O astfel de abordare ar avantaja Germania, unul dintre cei mai mari donatori ai Kievului.

„Germania solicită ca logica recompensării sprijinului bilateral puternic (așa cum a fost propus inițial de Comisie pentru țările terțe) să se aplice și statelor membre”, se arată în scrisoarea transmisă capitalelor UE.

Diplomații europeni consideră această propunere o încercare de a stimula industria germană de apărare și de a încuraja alte state să crească sprijinul financiar pentru Ucraina. Un diplomat UE a sintetizat frustrarea generală: „Este foarte frustrant. Pierdem din vedere obiectivul nostru, iar obiectivul nostru nu este să facem afaceri”.