Anticipate, o misiune aproape imposibilă

DE Mircea Marian | Actualizat: 15.02.2020 - 10:21

Pentru prima oară în istoria ultimilor 30 de ani, un grup de partide încearcă să forțeze declanșarea alegerilor mai devreme de termenul oficial.

SHARE

PNL vrea să gestioneze problema majorării cu 40% a pensiilor abia după alegerile parlamentare, pentru a putea diminua substanțial angajamentele luate de PSD. Majorarea s-ar produce, conform legii, în septembrie.

Premierul Ludovic Orban a explicat, în Financial Times, că dacă ar încerca acum să abroge sau să modifice noua lege a pensiilor, va pierde alegerile programate la termen, în toamnă.

Planul convenit, potrivit mai multor surse politice, de Ludovic Orban și liderul PSD Marcel Ciolacu este ca alegerile anticipate pentru Parlament să se desfășoare în jurul datei de 14 iunie, la o săptămână după sărbătoarea oficială de Rusalii.

Și 21 iunie este o variantă, dar va fi complicat ca, a doua zi, pe 22 iunie, să se organizeze proba scrisă la română, la bacalaureat, în liceele în care au fost secții de votare.

Chestiunea care rămâne încă în negociere este dacă parlamentarele au loc concomitent cu localele – deci primarii PSD s-ar mobiliza – sau parlamentarele au loc sâmbătă, iar localele într-o zi de duminică.

Procedurile constituționale pentru anticipate sunt însă extrem de complicate și nu este clar dacă Orban și Ciolacu vor putea controla parlamentarii speriați că-și pierd mandatele și o bună parte din pensia specială.

Ce scrie la Constituție

Articolul 89, alineatul 1, din Constituție este deja celebru: „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură“.

Celelalte două alineate ale articolul precizează că Legislativul poate fi dizolvat doar o singură dată pe an și că anticipatele nu pot fi organizate în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui şi nici în timpul stării de război sau de urgenţă.

Calendarul lui Orban

Liderul liberal, susținut de președintele Iohannis, speră să se încadreze într-un calendar care să-l ducă la anticipate în iunie.

„Primul termen e de minim 60 de zile din momentul în care nu mai există guvern, timp în care Parlamentul să respingă două propuneri de premier.

După derularea acestei proceduri, în cazul în care Parlamentul respinge cele două guverne, președintele poate dizolva Parlamentul, aici mai trebuie cel puțin încă o zi.

Pe urmă urmează perioadă în care trebuie convocate alegerile, aici sunt niște termene prevăzute în legislația electorală și care obligă ca între momentul în care Guvernul stabilește data alegerilor și până la organizarea alegerilor să treacă o perioadă de minim minimorum 45 de zile, deși în mod normal ar trebui 60 de zile.

Deci trebuie să treacă minim 120 de zile din momentul în care guvernul actual nu mai este în funcție (...) În mod normal, alegerile locale pot fi organizate între 24 mai și 14 iunie, cu excepția zilei de 7 iunie când sunt Rusaliile“, a explicat Ludovic Orban.

Cu o zi înainte ca Parlamentul să-i retragă încrederea, guvernul PNL a emis o ordonanță de urgență prin care interpretează textul din Constituție și decide că se pot convoca alegeri anticipate în 50 de zile de la momentul dizolvării Parlamentului, iar data lor este anunțată de guvern la cinci zile de la data dizolvării.

UDMR a cerut deja Avocatului Poporului să atace la CCR ordonanța, care permite în același timp alegătorilor ca la alegerile parlamentare să voteze în orice secție.

PSD, joc de scenă

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, care se confruntă în partid cu o grupare care nu vrea anticipate, se preface că pune piedici proiectului liberal. PSD va ataca la Curtea Constituțională faptul că președintele  l-a propus tot pe Orban premier, deși acesta a fost demis de Legislativ.

Însă, potrivit unor surse din partidul majoritar, PSD nu va bloca, după depunerea contestației, procedurile parlamentare de respingere (numire) a cabinetului Orban II și, probabil, nu va bloca nici pasul următor, adică respingerea cabinetului Orban III.

Rămâne totuși de văzut dacă PSD, care deține majoritatea în Birourile Permanente ale celor două camere ale Parlamentului, va pune pe ordinea de zi a comisiilor și a plenului audierea și votul de investitură a guvernului Orban II sau îl va amâna până se pronunță CCR.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -