Toleranța românilor

DE Ion Petrescu | Actualizat: 26.07.2022 - 10:19

De fiecare dată când vine în arealul intracarpatic, regentul, pardon, premierul Viktor Orbán generează emoții - pozitive la cei care visează cu ochii deschiși la desprinderea Ținutului Secuiesc de Transilvania, în veci pământ românesc. 

SHARE

Dar sunt și stări de spirit negative, la cetățenii români vorbitori ai limbii lui Mihai Eminescu, care tare ar mai simți nevoia unor replici, de la nivel înalt, la discursurile mai degrabă iraționale, ale celui care conduce guvernul de la Budapesta cu dovezi repetate, în timp, de rusofil. 

Un detaliu ce nu ar conta prea mult, în economia personalității premierului maghiar, dacă nu ar avea ca motivație doritul sprijin al Moscovei, într-o viitoare ipotetică nouă situație strategică, în urma căreia frontierele de azi ale Ungariei să se întindă, printr-un hocus pocus geopolitic, la granițele de altădată ale Austro-Ungariei. 

Doar în timp ce Budapesta dă și luptă și trâmbițează povestea ținutului mai sus menționat, Viena beneficiază de transporturi întregi de lemn carpatin românesc, în virtutea dreptului la jaf legitimat de prea plecați decidenți dâmbovițeni. 

Replici la nivel înalt? 

La nivelul președintelui României a existat o tentativă a secuilor de a îi înmâna steagul lor albastru, dar șeful statului a răspuns abil punând un funcționar să preia drapelul și să ofere în schimb Tricolorul falnic românesc.  Un mesaj mai clar ca acesta nici că s-ar putea altul mai cu impact la cei atenți la semnificația gesturilor publice - o singură țară, un singur Tricolor, pentru toți cetățenii români. 

În privința premierului actual, un ex-ministru de externe, altfel apreciat ca un spirit luminat, sugera că ar fi fost bine ca șeful guvernului de la București să se fi dus cu mașina la locul reuniunii anuale a celor care vor să asculte cuvântările tovarășului Viktor Orbán, de inestimabilă valoare teoretică și practică - pentru conaționalii lui, că altfel nu ar fi primit mereu majoritatea voturilor, în alegerile la termen din Ungaria.  Păi de dus acolo, printre oratorii maghiarimii de la noi și de pe alte meleaguri, a fost președintele României, acela care l-a precedat pe actualul șef de stat. 

Zâmbete, mulțime nu prea amicală, replici deloc memorabile, dar atitudinea nostalgică, practic revanșardă a lui Viktor Orbán nu s-a schimbat. 

Până la urmă, dacă analizăm ideile lansate, pe pământ românesc, de prietenul lui Putin, de la Budapesta, oficialii români care au tăcut cam... au dreptate. 

Ce să comentezi la aiureala conform căreia europenii din alte state „se amestecă cu non-europeni”, în timp ce maghiarii „nu vor să devină o rasă mixtă”?  Și ungurii care au plecat să trăiască în Canada și Statele Unite ale Americii au generat acolo o rasă mixtă?!... 

Cunosc un caz de ofițer ungur, care a cunoscut o frumoasă canadiană, la o bază militară de lângă Toronto. S-a îndrăgostit de ea. A revenit la Budapesta, unde a divorțat, a trecut în rezervă și s-a întors în Canada, unde a fost primit imediat, cu același grad, în Forțele Armate Canadiene și s-a recăsătorit cu ființa iubită din baza menționată. 

Noua familie cum era?...

Viktor Orbán a mai afirmat că vestul este împărțit în două, fiind state unde  europenii și non-europenii se amestecă și - culmea logicii budapestane - "acele țări nu mai sunt națiuni”.  Trec din nou Oceanul și întreb: Canada și SUA nu sunt locuite de două națiuni distincte, compuse și din numeroase grupuri etnice? 

Orbán s-a mai dat în stambă cu ce crede el despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și rolul pe care ar trebui să îl aibă SUA. 

De fapt asta vrea și Moscova.

Nu negocieri cu Kievul - care, în viziunea Kremlinului, ar trebui să accepte cuceririle teritoriale ale forței expediționare rusești -, ci cu emisarii Casei Albe, pentru că atunci când sunt invocate de diplomații ruși așa numitele garanții de securitate, practic referirile vizează noile sfere de influență geopolitică. Un subiect deloc pe placul administrației președintelui Joe Biden, dar care surâde premierului Viktor Orbán, deoarece visează, cu ochii deschiși, la o repoziționare a țării sale, în raport cu statele vecine cu Ungaria. 

Sigur că nu puține voci din România au ridicat din sprâncene privind la palatele Cotroceni și Victoria și dorind un răspuns la motivația permisiunii ca un adversar al statalității noastre - cea de la 1 Decembrie 1918 - să vină la Băile Tușnad, pentru o baie de mulțime și un duș cald, mobilizator, asigurat asistenței, una în care mulți erau cu părul cărunt și gândul la veacul trecut. 

Este toleranța românilor o probă de democrație europeană? 

Până la un punct da.  Diferența specifică este că încă europeanul Viktor Orbán a venit când a vrut în Transilvania, străvechi pământ românesc, și a plecat cu aceeași convingere, că poposise pe un tărâm aparținător de un regat decedat cu peste un secol în urmă. 

Citește și: Lovitură, pentru samsarii de mașini. RAR nu mai eliberează CIV decât cumpărătorului din acte | Newsweek Romania

Premierul maghiar și-a atenționat ascultătorii că războiul din Ucraina nu este al Ungariei - asta deși nimeni, din NATO sau UE nu i-a cerut așa ceva. 

Nici Ungariei, nici României. 

De aici, la afirmația că Occidentul este de vină pentru declanșarea operațiunii militare speciale rusești pe pământ ucrainean este o mare distanță, deoarece Moscova a cerut anterior retragerea trupelor și tehnicii de luptă a NATO, din fostele țări europene socialiste și din statele baltice. 

Citește și: EXCLUSIV Companiile cu acționar rusesc au scăpat de sancțiunile Fiscului român

Cu alte cuvinte, Federația Rusă accepta teoretic rămânerea în Alianță a entităților statele menționate, dar practic le proiecta ca parte a unei adevărate zone de no man's land, la discreția crivățului geopolitic răsăritean. Atât de înfocat a fost Viktor Orbán, în discursul său, încât a declarat că „ucrainenii nu vor câștiga niciodată un război cu sprijinul anglo-saxonilor”. Situația din teren arată altceva și cel mai probabil când va înceta focul - nu în această vară fierbinte -, Moscova se va mulțumi, la negocieri,  cu mai puțin, decât a cucerit, iar Kievul își va aduce aminte că până la 24 februarie 2022, tot nu controla Crimeea și nici întreg Donbasul. 

Întrebarea de bun simț este dacă premierul maghiar, atunci când propovăduia de fapt „puritatea rasială” a maghiarilor uitase  că Adolf Hitler a fost acela care a apărat existența unei rase de origine și cu calități superioare celorlalte? 

Viktor Orbán a împlinit, pe 31 mai, vârsta de 59 de ani, un reper de seninătate - nu am scris senilitate - al unui conducător politic aflat în fruntea unui popor mândru, în mod firesc, de luminile istoriei sale. 

Cu el, sau fără el, din rațiuni obiective, Ungaria va rămâne și în NATO și în Uniunea Europeană. 

În OTAN, atât diplomații, cât și profesioniștii militari maghiari nu crâcnesc în formația euro-atlantică. În schimb, la Uniunea Europeană, Viktor Orbán adoră rolul de vedetă mediatizată cu înțelegere creștinească. 

Probabil că nu este departe ziua când premierului de la Budapesta i se va spune simplu, la granița noastră comună: 

- De la București vi se transmite multă sănătate, dar, pentru o vreme, nu mai intrați în România. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii


© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.