Pe 24 martie 2022, fix la o lună de la momentul în care Kremlinul invadase Ucraina, România aplică primele sancțiuni consistente pentru trei companii locale controlate de grupul metalurgic rus - TMK.
Măsura era aplicată printr-un ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), instituția responsabilă de aplicarea sancțiunilor financiare.
Companiile cu acționar rusesc au scăpat de sancțiunile Fiscului român
ORDINUL TMK ”Se dispune blocarea fondurilor și resurselor economice deținute de societatea TMK Artrom SA CUI 1510210 controlată în mod indirect, prin intermediul TMK Steel Holding Limited, de persoana fizică listată Dmitry Alenxadrovich Pumpiansky astfel: a) conturile bancare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin și b) orice alte fonduri sau resurse economice, astfel cum sunt definite de art.2 alin. 1 din Regulamentul UE nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsurile restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, cu modificările și completările ulterioare”, se arăta în ordinul 468 semnat de președintele ANAF.
Citește și: VIDEO Taiwanul se pregătește de război urban, în urma amenințărilor de invazie ale Chinei
Numai că, în aceeași zi, același președinte ANAF semnează o decizie de derogare a TMK Artrom SA de la sancțiunile la care tocmai fusese supusă. Ulterior, pe 19 iunie 2022, președintele ANAF semnează un alt ordin prin care deblochează definitiv fondurile și resursele economice deținute de societatea TMK Artrom SA.
Conducerea TMK Artrom amenințase rapid cu închiderea activității, iar sindicaliști din combinat anunțaseră că vor ieși în stradă. În plus, oligarhul rus anunțase că își vânduse, între timp, pachetul de acțiuni la această companie unor cetățeni ruși care nu erau supuși sancțiunilor.
Ce măsuri a luat ANAF
În total, de la începutul războiului din Ucraina, în urmă cu cinci luni, președinții ANAF au semnat 7 ordine de blocare a conturilor sau acreditivelor pentru companiile rusești, un ordin de deblocare și 9 decizii de derogare chiar de la apariția imediată a ordinelor de blocare. Din cele 9 decizii de derogare semnate de președintele ANAF, 8 vizează fie pe TMK Artrom SA, fie TMK Assets SRL.
Ordinele au vizat doar șapte companii cu acționariat rusesc din care trei făcând parte din grupul TMK, iar alte două vizau aceeași companie, MMK Metalurji Sanay Ticaret ve Liman Isletmecigili AS din Turcia. Deciziile de derogare și de deblocare a sancțiunilor s-au referit doar la două companii cu acționariat rusesc: cele din grupul TMK și transportatorul aerian rusesc, Aeroflot.
Un ultim tip de sancțiuni aplicate de ANAF se referă la blocarea unor credite acordate de bănci românești unor companii cu acționariat rusesc.
Este vorba de trei ordine de președinte al ANAF: două la sfârșitul lui martie prin care erau blocate două acreditive (credite) acordate de Eximbank SA companiilor Metaloinvest Trading AG din Elveția, trader de minereuri, și MMK Metalurji Sanay Ticaret ve Liman Isletmeciligi A.S. din Turcia, producător din industria metalelor, și încă un acreditiv similar emis de Banca Transilvania tot în favoarea ultimei companii enunțate mai sus.
La fel se întâmplase și cu reprezentanța companiei rusești Aeroflot. Pe 16 martie 2022, la trei săptămâni de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina: ”Se dispune blocarea fondurilor deținute de entitatea AEROFLOT – Reprezentanță CUI 6320110, controlate indirect de persoanele fizice listate Vitaly Gennadyevich Savelyev, Igorevich Poluboyarinov și Sergey Viktorovich Chemezov, respectiv următoarele conturi bancare la banca Raiffeisen Bank SA”, se arăta în ordinul semnat de președintele ANAF.
La două săptămâni de la ordinul de blocare a venit decizia 2/30/03.2022 președintelui ANAF de derogare a acesteia de la sancțiunile aplicate.
Alții naționalizează
Unele state europene au decis sau se gândesc să naționalizeze temporar active deținute de oligarhi ruși sau de statul rus pe teritoriul lor. A făcut-o Germania prin naționalizarea activelor Gazprom, iar oficialii italieni au declarat că iau în calcul naționalizarea activelor rafinăriei Lukoil.
În România, oficialii ANAF susțin că nu au informații care să ducă la o asemenea decizie: “Referitor la faptul dacă există sau nu perspectiva naționalizării temporare a activelor (n.r. deținute de oligarhii ruși sau companiile rusești supuse sancțiunilor UE), vă comunicăm că la nivelul ANAF nu sunt disponibile astfel de informații”, afirmă reprezentanții ANAF pentru Newsweek România.
După ce o companie este supusă sancțiunilor, statul român prin ANAF trebuie să desemneze un administrator special, însă deocamdată nu a fost făcut acest pas: “De asemenea, vă comunicăm că nu au fost desemnați administratori speciali pentru companiile românești, dar, la momentul formulării prezentei, în conformitate cu prevederile art. 8 din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, a fost desemnat un supraveghetor pentru o societate românească“.
Oficialii ANAF nu au menționat nici numele acestui supraveghetor și nici compania pentru care a fost desemnat, însă, după natura activității companiilor supuse oficial sancțiunilor în România, este vorba, cel mai probabil, de grupul TMK Artrom SA.
Conform datelor de la Oficiului Național al Registrul Comerțului (ONRC), pe teritoriul României activau 380 de companii deținute sau controlate de cetățeni ruși. Dintre acestea cele mai importante afaceri erau Lukoil România, Alro Slatina, TMK Artrom Reșița etc
“În calitate de autoritate competentă în cazul sancțiunilor de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, ANAF pune în aplicare prevederile regulamentelor, deciziilor, poziții comune, acțiuni comune şi alte instrumente juridice ale Uniunii Europene.
Având în vedere contextul internațional, precum și noile reglementări internaționale în materia sancțiunilor internaționale, ANAF derulează proceduri specifice pentru identificarea persoanelor listate în Regulamente/Decizii europene.
După efectuarea cercetărilor necesare, ANAF dispune fără întârziere, prin ordin al președintelui, blocarea fondurilor sau a resurselor economice care se află în proprietatea, sunt deținute de sau se află sub controlul, direct sau indirect, al persoanelor fizice ori juridice care au fost identificate ca fiind persoane sau entități desemnate”, se arată într-un răspuns al ANAF pentru Newsweek România.
Conform deciziei Regulamentului UE 269/2014, la acest moment, un număr de 1175 de persoane fizice și 101 companii sunt supuse sancțiunilor pentru că sunt apropiate sau sprijină regimul de la Moscova care a decis să ocupe ilegal Crimeea în 2014 și să invadeze după 24 februarie 2022 Ucraina.
Lista tuturor persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor UE poate fi consultată aici.
