Cea mai periculoasă modificare este cea prin care Tudorel Toader blochează posibilitatea ca procurorul general, Augustin Lazăr, să infirme actele de urmărire penală ale procurorilor din Secția Specială de Investigare a Magistraților, dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice.
OUG-ul a fost adoptat în mare secret, n-a fost anunțată oficial pe ordinea de zi a Guvernului și nici de premierul Viorica Dăncilă în preambulul ședinței. Proiectul de OUG a fost transmis luni seară la CSM, care nu a anunțat dacă a acordat vreun aviz.
O altă modificare importantă anunțată de Tudorel Toader permite și judecătorilor care au fost procurori să candideze la funcțiile de rang înalt din Parchetul General: procuror șef, șef DIICOT, șef DNA sau adjuncții acestora.
„O precizare și o reglemenare pornește de la o realitate pe care o știți. Colegiile de conducere din sistemul judiciar nu vor putea adopta regulamente prin care să adauge la lege pe motiv că legea este neclară, nu-i predictibilă, nu-i previzibilă. În nici un caz colegiile de conducere nu pot adăuga norme pe lângă lege sub motiv că ar fi neclară, neprevizibilă, nepredictibilă sau că ar avea lacune. Opera de legiferare trebuie să rămână doar legiuitorului”, a declarat Tudorel Toader.
Ordonanța aduce, ca noutate, faptul că anumite funcții nu pot fi delegate, în schimb se ocupă numai în condițiile legii.
„Azi, multe funcții de procuror de rang înalt sunt ocupate prin delegare, ceea ce nu este normal. Avem la finalul ordonanței o normă tranzitorie care spune că cei delegați azi rămân în funcție 45 de zile, dar în 45 de zile trebuie ocupate în condițiile legii. Funcțiile acestea de rang înalt ce nu pot fi ocupate prin delegare, potențialii candidați și competența de emitere a avizului consultați,” a mai adăugat ministrul Justiției.
A doua modificare face referire la emiterea avizului consultativ. Azi competența revine secției de procurori a CSM. Dat fiind că pe viitor, în baza OUG, pot candida și procurori foști judecători, prin acest act normativ se schimbă competența de la secția de procurori la plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Pe de altă parte, potrivit ordonanței pentru înființarea Parchetului European, România trebuie să desemneze trei candidați pentru funcția de procuror european, după o procedură de selecție până pe data de 31 martie.
Termenul scurt justifică urgența, a invocat ministrul Justiției. La nivelul ministerului se va efectua procedura de selecție, procurorul european poate fi un actual procuror sau judecător, care va fi inclus în lista de 3.
Procurorul delegat își va desfășura activitatea în țară, potrivit G4media.
În textul celei de-a doua ordonanțe sunt prevăzute măsuri temporare privind Institutul Național al Magistraturii și legile justiției, printre care modificarea termenilor de vechime pentru promovarea pe loc, condițiile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
