Săptămână decisivă pentru tăiere pensii speciale de 25.000 lei. Ex judecător CCR - Guvernul va pica

Săptămâna aceasta se joacă o miză uriașă pentru pensiile speciale ale magistraților: Curtea Constituțională se va pronunța pe 24 septembrie asupra reducerii pensiilor speciale de până la 25.000 de lei lunar, iar decizia ar putea declanșa o criză politică majoră.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că va demisiona dacă legea privind tăierea pensiilor speciale va fi respinsă de CCR, în timp ce ex-judecătorul Curții, Augustin Zegrean, anticipează contrariul și consideră că legea nu va fi aprobată.

Săptămână decisivă pentru tăiere pensii speciale de 25.000 lei. Ex judecător CCR - Guvernul va pica

„Constituția României spune că deciziile Curții sunt obligatorii pentru toți, inclusiv pentru judecători. În privința pensiilor magistraților, mai există trei decizii anterioare care au respins tentative similare.

O lege neconstituțională nu poate fi readusă sub altă formă. Se poate umbla, dar cu tact. Trebuie să se termine această poveste”, a explicat Zegrean pentru Digi24.

În acest moment, în România, există aproximativ 6.000 de pensionari care primesc pensii speciale, după ce au activat ca judecători și magistrați.

Aceștia beneficiază de un venit mediu de 25.283 de lei lunar, din care 7.489 de lei reprezintă partea contributivă, iar restul este suportat integral de stat.

Pentru comparație, în anul 2022 pensia specială medie era de 20.885 de lei, din care 16.525 lei proveneau din bugetul de stat, iar 4.149 lei din bugetul asigurărilor sociale.

În doar trei ani, aceste pensii au crescut cu 4.400 de lei, reflectând o tendință constantă de majorare, dar și presiunea bugetară pe care aceste venituri o exercită asupra statului.

Contextul pensiilor CCR este unul delicat. Șefa Curții, Simina Tănăsescu, și-a depus cererea de pensionare și va beneficia de o pensie specială între 30.000 și 35.000 lei lunar, la un venit mediu de 45.000 lei net.

Citește și: Bolojan pus la zid de CSM pentru că vrea desființarea pensiilor speciale de 25000 lei. „Un mincinos”

Situația este și mai tensionată în cadrul CCR. Șefa Curții, Simina Tănăsescu, și-a depus cererea de pensionare și va beneficia de o pensie specială între 30.000 și 35.000 lei lunar, la un venit mediu de 45.000 lei net.

Un alt judecător, Csaba Asztalos, și-a depus cererea de pensionare la doar o lună după învestitura sa în iulie 2025. În total, dintre cei zece judecători CCR, șase au sau vor avea pensii speciale, iar patru nu au încă acest drept. Situația completă a judecătorilor și pensiilor lor este următoarea:

• Mihaela Ciochină – 50.000 lei/lună

• Cristian Deliorga – 60.700 lei/lună

• Bogdan Licu – 32.000 lei/lună

• Gheorghe Stan – 30.000 lei/lună

• Simina Tănăsescu – 30.000–35.000 lei/lună

• Csaba Asztalos – pensia urmează să fie stabilită

• Mihai Busuioc – fără pensie

• Iulia Scântei – fără pensie

• Dacian Dragoș – fără pensie

Această structură generează un raport de forțe sensibil: șase judecători cu pensii speciale versus patru fără pensii, ceea ce adaugă un element de incertitudine în jurul pronunțării de pe 24 septembrie.

Criticile magistraților cu privire la reforma pensiilor speciale

Magistrații atrag atenția asupra mai multor aspecte ale legii care, în opinia lor, ar putea aduce dezechilibre majore. Reducerea pensiilor speciale poate duce la pierderi de ordinul a 8.000 de lei lunar pentru un magistrat mediu, iar modificările privind vârsta de pensionare sunt considerate excesive.

Deși legea prevede o etapizare, în practică majoritatea magistraților care ar fi trebuit să se pensioneze după 25 de ani de activitate vor ajunge la 65 de ani, prin creșteri anuale de un an și jumătate.

Citește și: Șefa CSM a scris la UE ca pensiile speciale să nu fie tăiate. O așteaptă o pensie de 30.000 lei

Comparativ, în sistemul public general creșterea vârstei de pensionare s-a realizat mult mai gradual, ceea ce, spun magistrații, face ca noua lege să fie disproporționată.

O altă problemă majoră este introducerea noțiunii de „vechime totală în muncă”, cu definiții neclare, care se suprapune peste vechimea în muncă în magistratură sau specialitate și ar putea genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situații similare.

În plus, până în 2034 se elimină vechimea asimilată – perioadele lucrate în alte profesii juridice recunoscute la stabilirea pensiei – ceea ce afectează majoritatea magistraților și contravine principiului încrederii legitime.

Judecătorii ICCJ subliniază că legea reia prevederi deja declarate neconstituționale, încălcând articolul 147 alin. 4 din Constituție, care consacră forța obligatorie a deciziilor CCR.

Ei avertizează că aceste măsuri pun sub semnul întrebării stabilitatea statutului profesional și independența sistemului judiciar, iar tensiunea generată se resimte atât în rândul magistraților, cât și în mediul politic.

Evoluția pensiilor speciale și impactul bugetar

Analiza statistică arată o creștere constantă a pensiilor speciale. Dacă în 2022 pensia medie era de 20.885 de lei, în doar trei ani aceasta a ajuns la 25.283 de lei.

Diferența provine în principal din partea suportată de stat, ceea ce ridică semne de întrebare legate de sustenabilitatea bugetară.

În prezent, 6.000 de foști magistrați beneficiază de aceste pensii speciale, ceea ce reprezintă o pondere semnificativă din cheltuielile bugetare alocate pensiilor și a generat numeroase dezbateri în spațiul public despre echitatea și legalitatea acestor drepturi.

Implicatii politice și sociale

Decizia CCR va avea un efect direct asupra guvernului condus de Ilie Bolojan. Premierul a amenințat că va demisiona în cazul în care legea va fi respinsă, ceea ce transformă o chestiune legislativă într-o veritabilă criză politică.

Totodată, tensiunea este amplificată de contrastul dintre judecătorii cu pensii speciale și cei fără, ceea ce ridică întrebări privind imparțialitatea și presiunile interne în cadrul Curții.

Pe plan social, reforma pensiilor speciale a stârnit nemulțumiri în rândul magistraților și al foștilor judecători, care consideră că pierderea privilegiilor istorice și creșterea vârstei de pensionare sunt măsuri excesive și pot afecta performanța sistemului judiciar.