Înalta Curte cere CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pe reforma pensiilor magistraţilor

Înalta Curte de Casație și Justiției a transmis marți că a cerut Curții Constituționale a României să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe pe reforma pensiilor magistraților.

„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, a transmis ÎCCJ.

Înalta Curte cere CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pe reforma pensiilor magistraţilor

Judecarea unei cauze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) durează în medie aproximativ 17-18 luni, pentru o trimitere preliminară (cererea formulată de o instanță națională pentru interpretarea dreptului UE).

Durata poate varia considerabil, în funcție de complexitatea dosarului și de procedura aplicată. Aşadar, o asemenea sesizare făcută de către CCR poate bloca reforma pensiilor magistraţilor aproape 2 ani, conform eucrim.eu.

„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE.

Citeşte şi: Lia Savonea îl atacă pe Ilie Bolojan după scrisoarea premierului privind pensiile speciale: "Ingerinţă"

Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.

În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților.

Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE. În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene.Întrucât: pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.

Nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare; pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor; perpetuează o stare de instabilitate legislativă; și instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.

Citeşte şi: Lia Savonea condamna în 2016 „vedetismele” și turnul de fildeș din CSM. Azi, a ajuns „starul” Curții Supreme

Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.

Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii,” se arată în comunicatul ÎCCJ, conform Digi24.