De exemplu, pentru a susţine că DNA ar fi exercitat o formă de presiune asupra magistraţilor care judecau în cauze penale, Tudorel Toader a afirmat că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a preluat 1.422 de dosare de la DNA, iar aproape 70% au fost constituite din oficiu, nu ca rezultat al vreunei plângeri sau denunţ.
"În realitate, la momentul începerii activităţii, Secţia respectivă a preluat de la DNA un număr de 275 de dosare aflate în lucru, dintre care 34 sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă un procentaj de 12%", menţionează DNA.
Potrivit comunicatului parchetului anticorupție, această cifră, de 275 de dosare, este menţionată în Raportul de activitate al DNA pe anul 2018, care i-a fost transmis lui Tudorel Toader încă din luna februarie 2019, şi a fost dat publicităţii din data de 22 februarie 2019.
"Un alt exemplu se referă la afirmaţia ministrului Justiţiei că, pe perioada mandatului doamnei Laura Kovesi, DNA a deschis investigaţii faţă de 3.420 de judecători şi procurori, mai mult de jumătate din numărul total de magistraţi din România. În realitate, numărul total de investigaţii privind magistraţii înregistrate la DNA în perioada 01.01.2014 - 30.07.2018 (4 ani şi 7 luni) a fost de 2.396, dintre care, în aceeaşi perioadă 1.922 au fost dosare clasate pentru ca s-a constatat că sesizările erau nefondate", mai susţine DNA în scrisoarea transmisă FT.
DNA precizează, totodată, că, dintre aceste cauze, doar 10,4 % au fost sesizări din oficiu şi, prin urmare, reiese că majoritatea dosarelor au fost deschise ca urmare a unor sesizări formulate de persoane fizice sau juridice. Mai mult, în 521 de sesizări nu apare numele magistratului sau instituţia din care face parte.
Procurorii anticorupţie informează şi că, potrivit legislaţiei din România, există obligaţia ca orice sesizare (plângere, denunţ) primită de Parchete, care îndeplineşte condiţiile de formă, să fie înregistrată ca dosar penal.