De ce Înalta Curte trimite la CCR legea care modifică pensiile speciale? Ce motivează magistrații

Cel mai probabil, reforma pensiilor speciale va rămâne doar o amintire. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor pensiilor speciale.

Acest lucru va duce, cel mai probabil, la o amânare a tăierilor pe care Guvernul a vrut să le facă în rândul magistraților.

De ce Înalta Curte trimite la CCR legea care modifică pensiile speciale? Ce motivează magistrații

Foștii și actualii magistrați sunt nemulțumiți de faptul că nu vor mai primi privilegiile de până acum, deoarece reforma presupune tăieri masive ale veniturilor la pensiile speciale.

Vorbim chiar și de 8000 lei, la care se adaugă o creștere a vârstei de pensionare și criteriile după care se calculează pensiile la finalizarea activității juridice.

Toate acestea schimbări au pus pe jar magistrații care sunt în grevă de zile  bune. Astăzi, a apărut oficial documentul de zeci de pagini formulat de către Înalta Curte prin care enumeră principalele motive de neconstituționalitate care vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi  neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă.

Citește și: Șefa CSM, cu 57.000 lei salariu, despre tăierea pensiilor speciale: „Nu suntem egali”

În motivarea deciziei, magistraţii arată că independenţa justiţiei nu poate fi negociată sau relativizată prin argumente conjuncturale, ea reprezentând o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept. Judecătorii invocă faptul că legea ar încălca nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi ar nesocoti principii precum statul de drept, securitatea juridică, neretroactivitatea legii şi încrederea legitimă. De asemenea, ar fi fost ignorată obligaţia legală de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii, precum şi prevederile constituţionale care limitează modalitatea de asumare a răspunderii guvernului.

Un prim punct criticat priveşte introducerea noţiunii de „vechime totală în muncă”, care nu are o definiţie clară şi ar putea genera confuzii în aplicare.

Potrivit magistraţilor, această formulare se suprapune peste alte noţiuni consacrate – vechime în muncă, în specialitate sau în magistratură – şi riscă să conducă la tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii comparabile.

Magistrat Foto: Freepik (rol ilustrativ)

La cât ies la pensie magistrații?

Un alt motiv de neconstituţionalitate invocat de Înalta Curte vizează creşterea vârstei de pensionare. Deşi legea prevede o etapizare, judecătorii apreciază că aceasta este mai degrabă formală.

În practică, spun ei, pentru majoritatea magistraţilor în funcţie, dreptul de a se pensiona după 25 de ani de activitate devine imposibil de exercitat, întrucât vârsta de pensionare ajunge brusc la 65 de ani, prin creşteri anuale de un an şi jumătate.

Ei compară această soluţie cu regimul aplicat în sistemul public general, unde creşterile au fost mult mai lente şi mai previzibile.

Spre exemplu, un magistrat cu 14 ani vechime va trebui să muncească 17 ani în plus față de cadrul legal existent la momentul intrării sale în profesie. Pentru alt magistrat, creșterea este de 15 ani și jumătate. 

Citește și: Lia Savonea va ajunge șefa Înaltei Curți. Are un salariu de 32.000 lei/lună și 800.000 lei în cont

Curtea Constituțională, în Decizia nr. 467/2023, a spus clar că orice creștere trebuie să fie graduală și rațională. Ca model, Curtea a arătat că în sistemul public general creșterea vârstei de pensionare s-a făcut lent:

• +3 ani în 15 ani pentru bărbați,
• +5 ani în 20 de ani pentru femei.

Prin comparație, noua lege majorează cu 18 ani în doar 12 ani (1,5 ani/an). Aceasta este o măsură excesivă și abuzivă, deci contrară Constituției, mai spun magistrații.

Vechimea asimilată la pensie

Până în anul 2034 este prevăzută eliminarea vechimii asimilate – perioadele lucrate în alte profesii juridice şi recunoscute la stabilirea pensiei. Potrivit judecătorilor, această modificare lasă doar câteva generaţii să beneficieze parţial de acest drept, în timp ce majoritatea magistraţilor sunt privaţi complet de el, contrar principiului încrederii legitime.

Înalta Curte mai subliniază că soluţiile legislative actuale reiau prevederi declarate anterior neconstituţionale de către Curtea Constituţională, fapt ce contravine art. 147 alin. 4 din Constituţie, care consacră forţa obligatorie a deciziilor CCR.

În concluzie, judecătorii ICCJ consideră că legea contestată pune sub semnul întrebării stabilitatea statutului profesional al magistraţilor.

Citește și: Bolojan pus la zid de CSM pentru că vrea desființarea pensiilor speciale de 25000 lei. „Un mincinos”

Aceştia arată că pensia de serviciu nu este un privilegiu, ci o garanţie a independenţei justiţiei, menită să compenseze restricţiile şi incompatibilităţile impuse magistraţilor.

Dacă regulile privind pensionarea pot fi schimbate oricând şi chiar retroactiv, independenţa sistemului judiciar ar putea fi afectată.

Prin votul unanim de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte transmite astfel că legea în discuţie este, în opinia sa, neclară, incoerentă, discriminatorie şi adoptată cu ignorarea regulilor fundamentale.

Pensie raportată la rata inflației, neconstituțională pentru magistrați

Magistrații au atras atenția că noua lege privind pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor ridică probleme constituționale. Conform legii, pensiile ar urma să fie actualizate în funcție de indicele de inflație, în loc să fie raportate la salariile magistraților aflați în activitate, așa cum se întâmpla anterior.

Curtea Constituțională a precizat deja, în decizia din 2023, că schimbarea acestei reguli pentru cei care sunt deja în sistem afectează securitatea juridică.

Persoanele care au intrat în magistratură se așteaptă ca pensiile lor să fie legate de salariile colegilor aflați în funcție, iar modificarea acestei reguli în timpul carierei le reduce un drept dobândit.

Citește și: Șefa CSM a scris la UE ca pensiile speciale să nu fie tăiate. O așteaptă o pensie de 30.000 lei

Problema este că legea nouă reia exact aceeași soluție pe care CCR o declarase neconstituțională, ceea ce încalcă principiul obligativității deciziilor Curții.

În plus, legea creează două regimuri diferite de pensii: unii magistrați pensionați își vor vedea pensiile actualizate după salariile din sistem, iar alții doar în funcție de inflație. Această diferență nu are o justificare obiectivă și poate fi considerată discriminatorie, încălcând principiul egalității în drepturi.

„Atât Curtea Constituțională, cât și Curtea de Justiție a Uniunii Europene au stabilit că pensia magistraților trebuie să fie cât mai apropiată de ultimul salariu înainte de pensionare. Prin raportarea la inflație, legea se îndepărtează de acest principiu și reduce nivelul de protecție al pensiilor.

De asemenea, revenirea legiuitorului la soluții deja sancționate ca neconstituționale ridică probleme de loialitate constituțională, arătând că nu sunt respectate deciziile CCR și principiile statului de drept”, susțin magistrații.

În concluzie, magistrații au arătat că aceste vicii afectează întreaga lege și că, prin urmare, aceasta ar trebui să fie considerată neconstituțională în ansamblu.

Documentul trimis de către Înalta Curte către CCR poate fi citit în întregime AICI.