Comisia de la Veneția și CEDO au criticat în termeni foarte duri înființarea secției speciale de investigare a magistraților în mandatul de ministru al lui Tudorel Toader. Acum, a venit rândul avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene Michal Bobek, care reamintește că, în perioada septembrie 2018 - martie 2019, Guvernul României a adoptat cinci ordonanțe de urgență care au modificat Legile Justiției și au adăugat noi dispoziții la acestea. „Unele dintre aceste modificări au fost evaluate negativ în rapoartele MCV din 2018 și din 2019”, susține avocatul general.
Bobek: MCV, obligatoriu
În Concluziile prezentate miercuri, avocatul general Michal Bobek propune Curții de Justiție a Uniunii Europene „să declare că Decizia de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare constituie un act adoptat de o instituție a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare și este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România. Rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru”, se menționează într-un comunicat de presă emis de CJUE.
Totodată, avocatul Michal Bobek a mai cerut CJUE „să declare că dreptul Uniunii se opune unor dispoziții naționale prin care guvernul adoptă, prin derogare de la normele juridice aplicabile în mod normal, un sistem pentru numirea interimară în posturile de conducere ale organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare în cadrul puterii judecătorești al cărui efect practic este reintegrarea în funcție a unei persoane al cărei mandat a expirat deja.”
Secția specială, risc de influență politică
Avocatul general Bobek propune Curții de Justiție a UE să declare că dreptul Uniunii se opune înființării unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați dacă înființarea unei astfel de secții nu este justificată de motive reale și suficient de importante și dacă ea nu este însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și compunerii sale.
Conform comunicatului de presă, avocatul general arată că înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) trebuie să corespundă unei justificări deosebit de importante, transparente și reale. „O dată îndeplinit acest criteriu, este în plus imperativ ca compunerea, organizarea și funcționarea unei asemenea secții să se conformeze unor garanții de natură să evite riscul unor presiuni exterioare asupra puterii judecătorești. În sfârșit, împrejurările particulare legate de înființarea SIIJ, precum și descrierea modului în care acest organ și-a exercitat atribuțiile sunt de asemenea pertinente pentru identificarea contextului relevant”, se mai menționează în comunicat.
În această privință, avocatul general consideră că este dificil de susținut că înființarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc și accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale. Parchetul General și asociațiile profesionale ale magistraților din România au susținut același lucru.
