Curtea Constituțională ignoră UE. Reacții dure la declararea constituțională a Secției Speciale

Curtea Constituțională (CCR) a decis marți, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este constituțională, iar desființarea sa nu poate fi decisă decât de Parlament.

Mai mult, judecătorii constituționali au atras atenția instanțelor românești de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR.

Decizia i-a luat prin surprindere pe specialiștii în drept, mai ales că a venit la o zi după ce Comisia Europeană a dat publicității Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), care arată că s-au făcut progrese minore în justiție, iar stricăciunile făcute de PSD-ul condus de Liviu Dragnea nu au fost reparate.

Raportul MCV arată încetinirea ritmului reformelor și chiar regrese ale României în ultimii patru ani, neîndeplinirea de autoritățile române a multor recomandări cuprinse în documentele similare din anii 2017 și 2018 și salută angajamentele noii guvernări de modificare a legilor justiției și codurilor penale.

Comisia Europeană concluzionează că, grație hotărârii Curții de Justiție a UE din data de 18 mai 2021, România are acum o direcție clară a reformelor: trebuie să respecte dreptul UE și să pună în aplicarea recomandările din cadrul MCV pentru atingerea obiectivelor convenite cu prilejul aderării.

Citește și: Fiul Vioricăi de la Clejani spune că a consumat droguri la Alex Velea. Pedeapsa: 7 ani de pușcărie

„Una dintre aceste recomandări (de pe «to do list») este acum formulată în mod expres la pagina 24 din Raport: desfiinţarea SIIJ.

În aceeaşi zi, CCR a decis că modul de înfiinţare al SIIJ este conform Constituţiei şi că judecătorul român nu poate face ceea ce a decis CJUE acum trei săptămâni.

Iată, în oglindă, argumentele susţinute de cele două entităţi în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021, respectiv în Decizia CCR din 09.06.2021. Din şapte argumente, doar două corespund unul cu altul”, a scris judecătorul Cristi Dănileț, într-o analiză a deciziei Curții Constituționale.

Magistratul a oferit șapte argumente împotriva deciziei CCR, prin comparație cu cea a CJUE:

1. CJUE: Decizia 2006/98 care instituie MCV este obligatoriepână când va fi abrogată (para. 163). Cele patru obiective de referințăcare privesc reforma justiției și lupta împotriva corupției sunt obligatorii (para. 172).

CCR: CJUE stabileşte caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928.

Evaluare: corespunde.

2. CJUE: România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie în temeiul acestei decizii (para. 177)

CCR: CJUE stabileşte caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V.

Evaluare: Nu corespunde: CJUE spune că acele propuneri numite în limbaj european „recomandări” din cadrul Rapoartelor nu sunt facultative. CCR lasă se se înţeleagă că respectarea lor este opţională.

3. CJUE: Pentru SIIJ, cerința independenței impune ca, pentru a înlătura, în percepția justițiabililor, orice îndoială legitimă, astfel cum se arată la punctul precedent, aceste norme specifice să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, la fel ca normele privind răspunderea disciplinară a acestor judecători și procurori, să prevadă garanțiile necesare care să asigure că aceste proceduri penale nu pot fi utilizate ca sistem de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și să garanteze pe deplin drepturile consacrate la articolele 47 și 48 din cartă (para 213).

CCR: Cu privire la reglementările referitoare la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie: (i) să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, (ii) să fie însoțită de garanții specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenței judecătorilor și procurorilor și (iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii și procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare.

Evaluare: corespunde.

Restul punctelor analizate de Cristi Dănileț pot fi consultate aici.

Asociația Procurorilor: Hotărârile CJUE sunt obligatorii și pentru CCR

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) a făcut, de asemenea, o analiză în paralel între MCV și decizia Curții Constituționale a României.

„Având în vedere decizia CCR de marți, 8 iunie 2021, care statuează că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează constituțional în raport cu criticile formulate de contestarii Secției și în raport cu decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, analizând în același timp, materialul publicat de Comisia Europeană în cadul Mecanismului de Cooperare și Verificare, care critică lipsa de angajament a autorităților române referitor la existența (încă ) a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justitie,
Curtea Constituțională a României trebuie să aibă în vedere că următoarele hotărâri CJUE privind principiul priorității de aplicare a dreptului comunitar:
- Case 106/77 – Amministrazione delle finanze dello Stato v. Simmenthal [1978]
- Case 6/64 Flaminio Costa v. E.N.E.L. [1964]
- Case 26-62 NV Algemene Transport – en Expeditie Onderneming vanGend & Loos v. Netherlands Inland Revenue Administration [1963]
- Case 11/70 International Handelsgesellschaft MbH [1970]
- Case 459/03 Commission of European Communities v. Ireland [2006]
- Case 43-75 Gabrielle Defrenne v. Societe anonyme belge de navigation aerienne Sabena [1976]
- Case 2-74 Jean reyners v. Belgian State [1974]
- Case 36-74 B.N.O. Walrave and L.J,N. Koch v Association Union cycliste internationale, Koninklijke NederlandscheWielrenUnie et Federacion Espanola Ciclismo [1974] sunt obligatorii chiar și, sau mai ales PENTRU, judecătorii distinsei Curți”, menționează AMASP.

Asociația arată că o scurtă lectură a acestora va scuti pe judecătorii constituționali de la pericolul calificării deciziei menționate drept un veritabil atentat la adresa valorilor europene, de natură a atrage nu doar critici, ci și sancțiuni la adresa României din partea CE.

„Pentru evitarea unor alte astfel de situații, AMASP solicită introducerea acestor hotărâri ca tematică obligatorie pentru cei care, indiferent de zona din care provin, vor fi numiți, de acum încolo, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României.

De asemenea, AMASP atrage atenția membrilor CCR asupra art. 148 alin 2 din Constituție care consacră principiul sus menționat, și acest articol fiind general obligatoriu, la fel ca toate celelalte”, a menționat AMASP.

Citește și: VIDEO Antiaeriana rusească nu reușește să doboare o dronă turcească Bayraktar-TB2

Fost ministru al Justiției: Halucinant și extrem de convenabil pentru derapaje

Fostul ministru al Justiției din guvernul Cioloș, Raluca Prună, arată că decizia CCR pune sub un mare semn de întrebare justificarea înființării SIIJ.

Raluca Prună amintește că CJUE precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

„În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție.“

„Pentru orice om rațional, CJUE arata foarte clar că în absența acelor imperative și a garanțiilor că SIIJ nu este un instrument politic, înființarea SIIJ ar putea fi un instrument presiune și intimidare a magistraților. Simplu, ca bună ziua.

Curtea de Apel Pitești chiar a luat de bună decizia CJUE și întâietatea dreptului Uniunii asupra dreptului intern și printr-o hotărâre istorică, definitivă, statuează că - urmare a deciziei CJUE - SIIJ nu mai poate continua sa existe.

Aici s-ar încheia povestea. Dar suntem în România și intră în scena CCR. Care spune Niet, nu e așa, statul de drept o fi avut el capul spart, e însă opțiunea legiuitorului și e ok.

Aici publicul trebuie să își pună îngrozit mâinile la ochi. Să sperăm că povestea continuă cu alte instanțe curajoase și fără acțiuni disciplinare de la Inspecția Judiciara, care nici ea nu stă bine în decizia CJUE”, arată Raluca Prună.

Fostul ministrul amintește că articolul 148 din Constituție stabilește principiul întâietății dreptului european.

„Asta înseamnă că dacă CJUE, instanța supremă în UE, zice ceva e obligatoriu. CCR mai are calea Articolului 146 și ar putea declara neconstițutional Tratatul și Actul de Aderare a României.

Căci altfel, prin decizia de azi invită la nerespectarea Tratatului. Plus că CCR inventează un nou principiu în care Constituția nu e lege internă în sensul art 148 și deci nu mai operează întâietatea dreptului Uniunii (?!).

Și nici CJUE nu poate contrazice CCR. Halucinant și extrem de convenabil, depinde de unde privim.

Convenabil si util pentru posibile derapaje de la principiile Uniunii. Normal, că doar nu o să îi lăsăm noi pe străini să ne zică ei cum sa ne conducem țara. Ei numai sa dea bani, cu nemiluita, ca pentru asta suntem stat membru”, arată Raluca Prună.