Cum s-a îmbogățit familia procurorului Valentin Ștefan de la Constanța cu 700.000€ în epoca Mazăre?
Procurorul Valentin Ștefan a fost reținut pentru că ar fi luat mită 100.000 euro după ce a promis rezolvarea unui caz. Familia lui Valentin Ștefan a cumpărat, anii trecuți, un teren cu 190.000 euro și l-a revândut cu 900.000 euro.
Procurorii de la Parchetul General ar fi găsit joi suma de 100.000 de euro în biroul procurorului Gigi Valentin Ştefan de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa.
De asemenea, în maşina acestuia ar fi fost găsiţi alţi 30.000 de euro.Gigi Ştefan a fost procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Citește și: Procurorii au găsit 100.000 de euro în biroul procurorului Gigi Ştefan de la PCA Constanţa
Cum s-a îmbogățit familia procurorului Valentin Ștefan de la Constanța cu 700.000€ în epoca Mazăre?
În ultima sa declarație de avere, procurorul nu mențioenază niciun bun - nicio casă, niciun teren, mașină și niciun cont în bancă. Asta deși câștigă aproape 30.000 lei net pe lună.
În 2021, Newsweek publica sub semnătura jurnalistului Petru Zoltan o investigație intitulată - „Scheletul de 700.000 de euro al socrilor procurorului șef de neatins de la Constanța”.
O reproducem mai jos:
În ultima declarații de avere procurorul nu a menționat decât salariul și un teren agricol moștenit în comuna natală Ciocănești din Călărași.
Până în 2015, însă, prin declarațiile de avere ale lui Ștefan mai puteau fi zărite indicii ale combinațiilor imobiliare pe filiera Mazăre.
Iar numitorul comun al tuturor acestor indicii era fosta soție a lui Gigi-Valentin Ștefan, Monica. Ultima apariție a acesteia în documentele făcute publice de șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța a fost în 2015.
Citește și: Divorțul a golit declarația de avere a procurorului șef de neatins de la Constanța
Apoi, nimic: cei doi au divorțat. Potrivit presei constănțene, însă, Gigi-Valentin Ștefan a mai locuit multă vreme în vila familiei.
Așadar, că divorțul este unul formal sau nu, fosta soție a procurorului este cheia învârtelilor sale imobiliare. Și nu doar aceasta, ci și tatăl ei, fostul socru al procurorului.
În ecuație, un turc, investitor imobiliar în Constanța. Iar cazul care arată cel mai clar cum funcționează o astfel de caracatiță a intermediarilor este cel al ruinei Autorității Navale.
Totul a început cu terenul concesionat ANR
În urmă cu aproximativ 20 de ani, primarul Constanței de atunci, Radu Mazăre, a concesionat un teren de 1.717,5 metri pătrați Inspectoratului Navigației Civile Constanța, teren aflat în zona Faleza Nord Pescărie din Constanța.
Între timp, Inspectoratul Navigației s-a transformat în Autoritatea Navală Română (ANR). Contractul de concesiune a fost semnat pe 16 ianuarie 2002 de mai mulți angajați ai primăriei, în frunte cu primarul Radu Mazăre, iar din partea Inspectoratului Navigației Civile, de căpitanul Marin Chintoan Uță.
„Suprafața de teren prevăzută la art. 1 ( terenul de 1.717,5 mp – n.r.) se va preda de către concedent, concesionarului pe baza unui protocol, în termen de 45 de zile de la semnarea prezentului contract, în vederea construirii obiectivului Corp Cazare“, se menționează în contractul de concesiune.
Practic, Inspectoratul Navigației a cerut terenul cu pricina pentru a construi un spațiu de cazare pentru angajații instituției.
Pentru terenul concesionat pe o perioadă de 49 de ani de la Primăria Constanța, Inspectoratul Navigației se obliga să plătească o redevență anuală de 3.302 dolari americani, în patru rate trimestriale egale.
În schimbul concesiunii, Inspectoratul Navigației avea obligația să facă toate diligențele pentru a obține „avizele și acordurile legale pentru realizarea construcției“.
Totodată, s-a stabilit că toate cheltuielile legate de racordarea la rețele tehnico-edilitare să fie suportate de Inspectoratul Navigației.
Clauzele de încetare a concesiunii
În contract, primarul Radu Mazăre a prevăzut o serie de situații în care concesiunea poate înceta. De exemplu, Primăria Constanța putea să răscumpere concesiunea.
„Pentru cazurile de interes public, concesiunea poate fi răscumpărată, cedentul asigurând despăgubirea corespunzătoare valorii construcției care trebuie să fie promptă, adecvată și efectivă.
Cazul de interes public se probează prin acte autentice emise de Autoritatea Municipală sau prin Hotărâri de Guvern“, se menționează în contract.
O altă prevedere arăta că Inspectoratul Navigației putea să renunțe la contractul de concesiune dacă existau cauze obiective din cauza cărora nu se putea face investiția.
Articolul 21 din contractul de concesiune prevedea și că „prezentul contract se poate modifica și adapta prin acordul părților. Modificarea și completarea prezentului contract se poate face prin act adițional și în funcție de actele normative apărute pe parcursul derulării contractului“.
Scheletul de beton de pe terenul concesionat
În 2005, pe terenul concesionat de Autoritatea Navală de la Primăria Constanța se afla scheletul unei fundații de 764,79 metri pătrați pe care instituția voia să construiască un „Corp Cazare“ pentru marinari.
Dar șefii Autorității Navale au anulat alocarea de fonduri necesare pentru proiectul „Corp Cazare“, motiv pentru care au scos scheletul de fundație la vânzare.
Complet ilegal, spunea fostul prefect al Constanței Claudiu Palaz. Pentru că fundația făcea parte din proprietatea publică a statului român, nu din cea privată.
Dar șefii de la Autoritatea Navală Română din acea perioadă nu au ținut cont de lege și au vândut construcția abandonată în anul 2005. Unul dintre cumpărători a fost firma JJ Marine SRL, patronată de Joseph Katz.
Societatea lui Katz nu îi era necunoscută Autorității Navale, având contract cu aceasta pentru a inspecta navele tanc încărcate cu gaze și substanțe chimice.
Noul proprietar al fundației, firma JJ Marine, împreună cu alți doi investitori, au vrut să construiască pe acel teren un centru de perfecționare maritimă. Cel puțin declarativ. Dar proiectul a fost abandonat.
Newsweek România a încercat să afle care au fost condițiile în care Autoritatea Navală Română a vândut fundația, dar actualul director, Cosmin Laurențiu Dumitrache, nu a fost dispus să comenteze cazul.
Scheletul din dulapul socrului lui Gigi-Valentin Ștefan
Întreaga suprafață a fundației a fost cumpărată în anul 2007 de Ilie Albu, căsătorit cu Petra Albu, pe atunci socrii procurorului Gigi-Valentin Ștefan.
Ruina fundației a fost cumpărată de la JJ Marine SRL, Gheorghe Belingher, Nicolae Bogdan Grădinaru și Alina Cornelia pentru o sumă cumulată de aproximativ 190.000 euro. Totodată, vânzătorii i-au cedat și concesiunea terenului de 1.717,5 mp.
Pe 11 martie 2008, la contractul de concesiune 6381/16.01.2002, cel semnat inițial de Primăria Constanța cu Inspectoratul Navigației Civile Constanța, se semnează un nou act adițional: pe de o parte, de către Radu Mazăre, în calitate de primar al Municipiului Constanța, și, pe de alta, de către socrul procurorului Gigi Ștefan. Din actul adițional rezultă că întreaga concesiune a fost trecută pe numele lui Ilie Albu, cu mențiunea că „toate celelalte clauze contractuale rămân în vigoare“.
Dintr-un raport de evaluare întocmit la data de 31 decembrie 2015, reiese că fundația este o „construcție abandonată din anul 2002, nu îndeplinește elementele constitutive ale unui clădiri, fiind un proiect început, nefinalizat și abandonat“.
Procurorul divorțează, foștii socri fac un profit de 700.000 euro
Newsweek România a intrat în posesia unui contract de vânzare prin care fundația de pe terenul primăriei Constanța a fost revândută de soții Ilie și Petra Albu firmei Solid House, unul dintre dezvoltatorii imobiliari din Constanța, cu suma de 4.040.100 lei, adică 900.000 euro.
Contractul de vânzare – cumpărare a fost semnat la data de 12 octombrie 2016, la aproximativ un an de la divorțul fiicei soților Albu de procurorul Gigi-Valentin Ștefan.
În acești bani a intrat și dreptul de concesiune asupra terenului de 1.717,5 metri pătrați, concesiune obținută de socrului procurorului Gigi Ștefan de la primarul Radu Mazăre.
„Odată cu vânzarea dreptului de proprietate asupra construcției se transmite către societatea cumpărătoare și dreptul de folosință asupra terenului aferent acesteia în suprafață de 1.717,5 metri pătrați, conform actelor, respectiv 1.717,94 metri pătrați conform măsurătorilor, deținut în baza contractului de concesiune 6381/16.01.2002 și a Actului adițional nr.104902/25.07.2016 încheiat între Primăria Municipiului Constanța și Albu Ilie și având acordul proprietarului, adică al Primăriei Municipiului Constanța așa cum reiese din Adresa nr.R 114727/23.08.2016“, se menționează în contractul de vânzare cumpărare.
În același document se menționează că „prețul stabilit de noi părțile contractante este de 900.000 euro echivalentul a 4.040.100 lei, calculat numai în vederea taxării la cursul BNR“.
Înainte de semnarea contractului a fost achitată suma de 500.000 euro, iar diferența de 400.000 euro urma să fie achitată până la data de 31 octombrie 2017.
Practic, foștii socri ai procurorului Gigi Ștefan au obținut un profit de peste 700.000 euro din vânzarea fundației și cedarea dreptului de concesiune.
Turcul plătește, Făgădău semnează
Pe 25 ianuarie 2017, după ce firma turcului Gur Ramazan, Solid House, a cumpărat ruina fundației, Primăria Municipiului Constanța, sub conducerea primarului Decebal Făgădău, a semnat un nou act adițional pentru concesionarea terenului.
Două luni mai târziu, Primăria Municipiului Contanța a încheiat un protocol cu firma Solid House prin care s-a constatat că pe terenul concesionat se află construcția cumpărată de la fostul socru al procurorului, Ilie Albu.
Direcția Administrarea Domeniului Public și Privat menționa într-o notă că terenul de 1.717,5 mp din zona Faleză Nord Pescărie constituie domeniul privat al Municipiului Constanța, conform Hotărârii de Consiliu Local 238/2004.
În primăvara anului 2019, în Consiliul Local al Municipiului Constanța, a fost promovată o hotărâre prin care se solicita acordul consilierilor locali pentru „aprobarea oportunității vânzării directe a terenului“ către firma turcului Gur Ramazan.
Președinte de ședință a fost consilierul Mărioara Cojoc, iar secretar, Marcela Enache.
Două luni mai târziu, pe 25 iunie 2019, în ședința Consiliului Local a fost introdusă o nouă hotărâre prin care se aproba raportul de evaluare prin care se stabilea prețul terenului.
„Se aprobă raportul de evaluare (...) ce stabilește prețul de vânzare în sumă de 996.852,32 euro, fără TVA, al bunului imobil proprietate privată a municipiului Constanța, în suprafață de 1.718 mp, situat în municipiul Constanța, strada Pescarilor nr. 69B“.
Claudiu Palaz: „Acea clădire este încă a statului!“
În timp ce la Primăria Constanța se trăgeau sforile pentru ca să fie introdus pe ordinea de zi proiectul privind vânzarea directă a terenului către firma turcului Gur Ramazan, fostul prefect Claudiu Palaz anunța public că întreaga afacere este complet ilegală.
„Acea clădire este încă a statului! Nu a putut prezenta (ANR – n.r.), deși am cerut acest lucru, Hotărârea de Guvern prin care acea clădire a trecut din domeniul public al statului în domeniul privat, ca să poată urma căile înstrăinării prin diverse forme.
Dacă se insistă pe acest caz, chiar dacă pare puțin delicat, prin faptul că în tot acest circuit sunt socrii procurorului Ștefan (Gigi-Valentin Ștefan - n.r.), eu cred că trebuie să facem lumină în acest sens!
Când e vorba de un politician, spunem că e nelegal, iar când e vorba de un procuror, nu măsurăm cu aceeași unitate de măsură!“, a spus fostul prefect Claudiu Palaz, citat de tomisnews.ro.
Fostul prefect al Constanței, Claudiu Palaz, spunea atunci că susține proiectul, dar doar dacă e legal. El a cerut Autorității Navale Române o Hotărâre de Guvern prin care clădirea a fost trecută în domeniul privat și modul cum a fost înstrăinată.
„La această dată, ANR refuză să facă public contractul între societatea care a cumpărat acest spațiu și ANR!
Este un document public, pentru că se vinde din domeniul public al statului! Sunt acțiuni în instanță prin care se solicită să se facă public acest document, dar, pe lângă asta, documentul care face lumină este HG prin care acest imobil este trecut în domeniul privat!
Faptul că se insistă de către Primărie… nu este legal! Dacă se face dovada că acest imobil nu a fost preluat în mod corespunzător, legal, Primăria nu are obligativitatea să predea acest teren, ci să îl ia înapoi!“, spunea Claudiu Palaz.
Claudiu Palaz a mai explicat în primăvara anului 2019 că el nu acuză pe nimeni. Doar că dorește ca întreaga procedură să se desfășoare legal.
„Nu este problema mea că s-a cumpărat un lucru și din documentele pe care le dețin reiese că această tranzacție este nelegală (...) Deocamdată nu acuz, în acest circuit civil al tranzacției se găsesc și socrii procurorului Ștefan.
Eu nu l-am acuzat deloc pe procurorul Ștefan, dar să nu se pună batista pe țambal doar pentru că în acest circuit este un nume de răsunet din Constanța. Toată lumea trebuie să fie tratată la fel!“.